Editoriale, Interviuri — September 10, 2017 at 21:16

Smart-City,orașele inteligente și politicile UE-interviu cu Liviu Mușat, Director ADR Sud-Muntenia

by

19225170_1314730705291083_4819313328262202960_nNelu Bălașa:În ultimul timp este din ce în ce mai prezent în preocupările cetățenilor conceptul de Smat-City.  V-aș ruga să definiți acest concept din perspectivă instituțională.

Liviu Mușat:Potrivit documentului  „Orașele inteligente, ca forță motrice a elaborării unei noi politici industriale europene”, elaborat în 2015, orașele inteligente reprezintă pentru Uniunea Europeană spații de experimentare a unor măsuri capabile să genereze creștere însoțită de noi locuri de muncă, deoarece în aceste orașe tehnologiile digitale se pot combina cu infrastructuri inovatoare și cu servicii noi.

Dacă analizăm o altă definiție, un „smart city” utilizează tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă, de muncă şi sustenabilitatea.

Nelu Bălașa:Operaționalizați vă rog acest concept.

Liviu Mușat:Înainte de a pleca la drum, un oraș ce se dorește a deveni „smart city” trebuie să-și stabilească viziunea, respectiv unde vrea să ajungă, concentrându-se pe câteva obiective: durabilitate și eficiența mediului, case și clădiri durabile, utilizarea eficientă a resurselor, transport eficient și durabil, o mai bună planificare urbană. Astfel, orașele trebuie să găsească soluții inteligente pentru „a supraviețui” și a se dezvolta în fața provocărilor actuale. De regulă, centrele urbane sunt mari consumatoare de energie, iar prin aplicarea noilor tehnologii pot fi transformate în orașe inteligente – orașe cu consum scăzut de energie, emisii reduse de carbon etc..

Domeniile care definesc un oraș inteligent țin de economie inteligentă (competitivitate), locuire inteligentă (calitatea vieții), oamenii inteligenți (capital uman și social), mediu inteligent (resurse naturale), guvernare inteligentă (participare) și mobilitate inteligentă (transport și TIC).

Nelu Bălașa:Vă rog să definiți politicile UE cu privire la  acest concept.

Liviu Mușat:Comitetul Economic şi Social European (CESE) a adoptat documentul „Orașele inteligente, ca forță motrice a elaborării unei noi politici industriale europene”, care pune bazele unei noi strategii de dezvoltare şi susţinere a proiectelor Smart City.

Pentru transpunerea în realitate a dezideratelor acestui document, CESE recomandă ca:

–           CE să instituie un Centru unic de acces european specializat pentru orașe inteligente;

–           în fiecare stat membru să se constituie, prin urmare, ghișee unice de acces tehnico-financiar pentru orașele inteligente;

–           să se garanteze coordonarea politică și administrativă dintre UE, statele membre și localități pentru punerea în aplicare a modelului și a politicilor aferente;

–           să se furnizeze informarmații armonizate autorităților care doresc să planifice acțiuni inteligente, inclusiv printr-o mai mare transparență a resurselor financiare disponibile;

–           să se stimuleze lansarea parteneriatelor europene între entitățile publice și cele private;

–           să se promoveze necesitatea implicării partenerilor sociali și a societății civile;

–           să se îmbunătățească schimbul reciproc de informații cu privire la bunele practici;

–           să se încurajeze diseminarea modelului integrat și durabil de dezvoltare privind orașele inteligente la nivel național.

Pentru accelerarea implementării acestor soluții inteligente, CE a lansat, în iulie 2012, Parteneriatul European pentru Inovare „Comunități și Orașe Inteligente” (EIP-SCC), care reunește orașe, lideri din industrie, reprezentanți ai societății civile, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții urbane prin soluții integrate mai sustenabile (prin inovare aplicată, planificare mai bună, abordare participativă, mai bună eficiență energetică, soluții de transport mai bune, folosirea inteligentă a TIC etc.);

De altfel, în context larg, la nivel european s-a realizat Strategia Europa 2020, inițiativă ce reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică pentru următorii ani. Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE dorește să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în masură să ajute UE ș statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.

În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore care urmează să fie îndeplinite până în 2020.

  • Rata ocupării forței de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să crească la cel puțin 75%;
  • Investirea a 3% din PIB-ul UE în cercetare – dezvoltare (C-D);
  • Îndeplinirea obiectivului „20/20/20” în materie de climă/energie:

–    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990,

–    creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie,

–    creșterea cu 20% a eficienței energetice;

  • Reducerea ratei de abandon de la valoarea actuală de 15% la 10% și majorarea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare de la 31% la cel puțin 40% în 2020;
  • Numărul cetățenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului național de sărăcie ar trebui redus cu 25%, ceea ce ar însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie.

Nelu Bălașa:Enumerați instrumentele de finanțare și liniile de finanțare ce pot susține eventualele politici și proiecte ale administrație și mediului privat.

Liviu Mușat:În contextul strategiei Europa 2020, Programul Operațional Regional 2014 – 2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Inovarea este esenţială pentru creşterea productivităţii regionale, întrucât competitivitatea unei economii depinde și de capacitatea de a stimula inovarea în domeniul produselor, serviciilor, modelelor și proceselor sociale și comerciale. În consecință, este necesară concentrarea intervențiilor pe eliminarea blocajelor aflate în calea inovării.

Prima Axă prioritară, AP 1 – Promovarea transferului tehnologic, se concentrează pe dezvoltarea entităților de transfer tehnologic în zonele cu concentrare economică din regiunile mai puțin dezvoltate din România. Aceste entităţi au rolul de a fi puntea de legătură dintre cercetare şi mediul de afaceri, de a dezvolta capacitățile pentru exploatarea economică rapidă a ideilor noi care rezultă din cercetare și inovare, prin comercializarea rezultatelor cercetării şi transpunerea acestora în produse, procese şi servicii din firme.

Prin intervenția propusă se urmărește consolidarea capacităților de a favoriza excelența în materie de cercetare – inovare și a evoluției tehnologice, investind în soluții inovatoare și în infrastructuri și echipamente de transfer tehnologic. Pentru a avea un parteneriat viabil creat de infrastructurile ITT cu furnizorii de cercetare este necesară sprijinirea cooperării între actorii din domeniul cercetării, educației, inovării și mediului de afaceri, promovarea serviciilor de consultanță pentru întreprinderi din domeniul în care se realizează transferul tehnologic, inclusiv în domeniul serviciilor, precum și crearea unei cereri mai mari de produse și procese inovatoare. POR va sprijini un număr limitat de investiţii: bioeconomia, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate, energie, mediu şi schimbări climatice, eco-nanotehnologii şi materiale avansate, sănătate (conform domeniilor identificate, în prezent, în SNCDI) şi domenii identificate în documentele strategice regionale de specializare inteligentă, cu respectarea unor standarde minime pentru serviciile furnizate.

Creșterea eficienței energetice reprezintă un obiectiv primordial al strategiei Europa 2020, precum și al PNR, respectiv Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007 – 2020. Utilizarea eficientă a energiei reprezintă o provocare nu numai din cauza resurselor limitate şi creșterii continue a costurilor cu energia, dar și din punctul de vedere al schimbărilor climatice, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Accesând Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de   carbon, finanțarea investițiilor în creșterea eficienței energetice la nivelul infrastructurilor publice și sectorului rezidențial se va concentra cu prioritate în acele unități administrativ-teritoriale care au elaborate strategii locale de reducere a emisiilor de CO2, planuri de acțiune privind energia durabilă etc..

Prin Axei prioritare 4, se poate realiza investiții pentru crearea unui transport public mai eficient și mai rapid, cu un consum de energie scăzut, pentru construcția infrastructurii dedicate rețelelor de transport public și introducerea de vehicule prietenoase mediului în transportul public. Combinarea acestor tipuri de măsuri cu cele dedicate traficului nemotorizat (pietonal și ciclist) și cu proiectele ce vizează reîmpădurirea urbană cu arbori selectați va asigura împărțirea echilibrată între modurile de transport (cu o reducere a transportului auto individual) și va reduce impactul asupra mediului.

Concentrarea eforturilor pe instituirea unui sistem rapid, atractiv, accesibil, ecologic și confortabil de transport urban va conduce la reducerea blocajelor în trafic și la diminuarea consecințelor negative ale acestora. Toate investițiile legate de transportul public urban și de infrastructura aferentă vor fi bazate pe PMUD.

Axa 4 promovează practic o abordare integrată pentru dezvoltarea urbană durabilă, care va asigura, pe de o parte, rezolvarea unor provocări și probleme specifice devoltării urbane, iar pe de altă parte, va contribui la consolidarea rolului acestora de motoare ale creșterii economice și competitivității în regiune și/sau în teritoriul imediat adiacent. În scopul operaționalizării acestei abordări, orașele trebuie să-și fundamenteze investițiile pe baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă, care să se refere la provocările economice, sociale, de mediu, climatice și demografice.

Revitalizarea urbană (Axa prioritară 5), prin reconversia funcțională și sau reabilitarea diferitelor spații publice urbane, este considerată o soluţie adecvată pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii oraşelor româneşti, contribuind la reducerea cererii pentru folosirea de terenuri noi și utilizarea eficientă a resurselor.

Încurajarea reciclării terenurilor abandonate sau a altor terenuri urbane care sunt vacante sau neutilizate corespunzător și transformarea lor zone verzi și de agrement va contribui la creșterea calității vieții locuitorilor și dezvoltarea socio-economică la nivel local.

Nelu Bălașa:Există preocupări și proiecte implementate din această perspectivă la nivelul regiunii Sud Muntenia?

Liviu Mușat:Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a realizat Strategia de specializare inteligentă, unde, în urma unui proces elaborat de evaluare și selecție, au fost identificate la nivelul regiunii șase domenii de specializare inteligentă, cu cel mai ridicat potențial de inovare, dezvoltare și antrenare a celorlalte domenii de activitate din regiune, fiecare domeniu putând fi valorificat prin intermediul mai multor activități economice, tehnologice sau științifice:

  1. a)          construcția de mașini, componente și echipamente de producție;
  2. b)         agricultura și industria alimentară;
  3. c)          bioeconomia – dezvoltarea economiei circulare;
  4. d)         turismul și identitatea culturală;
  5. e)          localități inteligente;
  6. f)          industria de înaltă tehnologie.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.