Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — April 22, 2018 at 23:51

Sfântul Mucenic Gheorghe: Purtătorul de biruință și ocrotitorul Forțelor Terestre Române

by

În fiecare an, la 23 aprilie, îl prăznuim pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. De Sfântul Gheorghe, aproape un milion de români își aniversează onomastica. Sărbătoarea Sf. Gheorghe are o importanță deosebită în cultura tradițională românească, sfântul având dedicat un număr de trei zile în calendarul popular: 22 aprilie – ajunul, 23 aprilie – Sf. Gheorghe și 24 aprilie – calul lui Sf. Gheorghe.

Sfântul Mucenic Gheorghe, dintre toti Sfinţii sărbătoriţi în lumea creştină, puţini au ajuns la faima de care s-a bucurat şi se bucură Sfântul Gheorghe, la români. În satele şi oraşele ţării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulţi oameni, bărbaţi şi femei, îi poartă numele. De Sfântul Gheorghe, aproape un milion de romani îşi aniversează onomastica. Numele e foarte răspândit în lumea creştina, iar originea lui e grecească: Georgios,de lageorgos, „ţăran“, „lucrator al pamantului“.    La noi, formele tradiţionale Gheorghe (cu diminutive ca GheorghiţaGhiţă etc.) şi Ghe(o)rghina (cu diminutive ca GheorghiţaGherghinica) sunt tot mai concurate de formele neologice latinizante  GeorgeGeorgetaGeorgiana (cu diminutive ca Georgel, GicaGigiGigicaGetaGetuta etc.). Are forme, derivate şi diminutive foarte numeroase, din care am reţinut aici decât pe cele mai des uzitate.

În legendele populare Sf. Gheorghe este „străjer al timpului”, lui îi sunt încredințate cheile vremii și, la porunca sa, se închide și se deschide anotimpul cald. Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are în cultura populară și atributul de patron al păstorilor.

În credinţa populară, Sfântul Gheorghe este asociat adesea cu omorârea balaurului. Este vorba despre o legendă pioasă, în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Aceasta imagine a sfântului a rămas în amintirea oamenilor ca model de curaj în lupta cu diavolul. Mai este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca tribun militar în veşminte patriciene, cu o diadema metalică pe cap, cu o platoşă sub mantie, ţinând o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.

Dintre toți Sfinții sărbătoriți în lumea creștină, puțini au ajuns la faima de care s-a bucurat, și se bucură, Sfântul Gheorghe, la poporul nostru. În satele și orașele țării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulți oameni, bărbați si femei, îi poartă numele. De asemenea si multe orașe din țară. Al treilea braț al Dunării, în Deltă, se numește Brațul Sfântului Gheorghe. Se știe, apoi, că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost Sfântul Gheorghe. De asemenea, steagul Moldovei, trimis de Ştefan cel Mare la mănăstirea Zografu, din Muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului, doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și ca o chemare a poporului la lupta creștinilor împotrivă balaurului vremii, adică a păgânilor otomani și împotrivă diavolului.

O dovadă este și rugăciunea lui Ştefan cel Mare, scrisă pe steagul său: “O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Ţării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea această și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Şi aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei Sale”.

În fiecare an, la 23 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Forţelor Terestre, al căror patron spiritual şi ocrotitor este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă. Tradiţia izvorăşte din însăşi vitejia, puterea şi credinţa lui, calităţi ce constituie un adevărat imbold pentru generaţiile de tineri care apără ţara sub faldurile Drapelului de luptă.

Cu acest prilej, în toate garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţii din Afganistan se organizează manifestări dedicate acestei sărbători, care cuprind expoziţii, vizionări de filme documentare, exerciţii de mânuire a armamentului, prezentări de tehnică militară, armament şi echipamente, ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor, concerte ale muzicilor militare şi spectacole artistice susţinute de către formaţiile cercurilor militare.

Credinţe şi superstiţii:

  • Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
  • Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstitde toată lumea.
  • La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
  • Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
  • La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
  • Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
  • Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos).
  • În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
  • Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
  • Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân.

„Fie ca această zi să vă deschidă poarta unui viitor plin de succese și realizări. Sfântul Gheorghe al cărui nume îl purtați să vă ocrotească și să vă călăuzească mereu!

La Mulți Ani!”

L.M.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.