Dezvoltare durabilă, Dezvoltare rurală — March 8, 2018 at 23:05

POPAM-ul SI FLAG-urile PROPUN O NOUA FILOZOFIE IN DOMENIUL PESCUITULUI SI ACVACULTURII

by

Motto: ”Isus a folosit doi pesti pentru a hrani o multime de peste 5000 persoane”

“Pestele a constituit inca din cele mai vechi timpuri un aliment de baza consumat de oameni, si in acelasi timp, un simbol crestin  din perioada timpurie a acestei religii. Pestele este un simbol al botezului, sacramental initiatic, primordial, al crestinismului ce semnifica invierea lui Hristos, dar si inmormantarea. Numele grecesc al pestelui – ICHTYS – a devenit pentru crestinii antici un acrostih cristologic – IESUS KRISTOV THEOU YOS SOTER insemnand Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul. Plecand de la aceste considerente de natura istorica si sacramental, Strategia de dezvoltare locala integrata a zonei pescaresti din teritoriul Valea Mostistei isi propune sa reaseze pestele, pescuitul si acvacultura pe o pozitie fundamentala nu din perspectiva simbolisticii crestine, ci din perspectiva posibilitatii ca acesta (pestele) sa devina  un aliment de baza ,usor accesibil in hrana oamenilor, asigurat prin metode moderne de dezvoltare a pescuitului si acvaculturii si de asemenea, o sursa de locuri de munca sustenabile” (FLAG Valea Mostistei – Strategia de dezoltare locala  integrata).

Teritoriul pescaresc Valea Mostistei gazduieste in mod miraculous situl arheologic  de importanta mondiala Sultana-Malul Rosu. Descoperirile identificate aici demonstreaza ca inca din perioada eneolitica  a omenirii, deci cu mii de ani inainte de Hristos, oamenii care traiau aici se hraneau cu peste si culegand diverse plante si fructe. Exact in aceasta ordine. Putem afirma astfel ca pestele a constituit hrana principala si ca pescuitul este o indeletnicire practicata din cele mai vechi timpuri. Pradoxal, asa cum se remarca la nivel national dar si in teritoriul pescaresc Valea Mostistei, consumul de peste se afla intr-un declin constant, pestele a devenit un aliment prohibitiv pentru foarte multi locuitori din aceasta zona. De ce se intampala acest lucru si ce ar trebui facut pentru imbunatatirea acestei situatii, se incearca a se clarifica si explica prin documente de natura strategica si conceptuala , care isi propun o abordare  coerenta de imbunatatire urgenta a acestei situatii.

Strategia Nationala a Domeniului Pescaresc 2014-2020, Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime, prevad abordari concrete care sa imbunatateasca afacerile din acest domeniu, dar in acelasi timp sa faciliteze accesul consumatorilor la produsele acestei indeletniciri, urmarind sa asigure  si un echilibru sustenabil intre produsele recoltate si conservarea mediului inconjurator.

Conform datelor statistice existente in piata si a studiilor efectuate, trendul consumului anual de peste pe cap de locuitor se afla pe o panta profund descendenta , care arata ca daca in anul 2008 consumul mediu a fost de 5,23 kg peste/cap de locuitor, in anul 2011 acesta a scazut la 3,14 kg/an/locuitor (Analiza socio-economica a sectorului pescaresc). Ca sa se clarifice cum s-a produs acest declin, trebuie sa ne uitam in singura  cercetare publica disponibila  privind sectorul pescaresc  si de acvacultura, realizat in anul 2015.

Studiul de piata pentru  sectorul pescaresc din Romania dus la bun sfarsit de un consortiu de  companii pentru fundamentarea politicii europene in Romania privind Programul Operational de Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM), care este unul din programele care dau bani , fonduri europene , dar despre care se vorbeste prea putin” (Tiberiu Cazacioc).

“La firul ierbii sau de fapt la suprafata apei”, actioneaza in teritoriu FLAG-urile care sunt grupuri de actiune locala in domeniul pescuitului si acvaculturii si care finanteaza initiative antreprenoriale din aceasta sfera tematica, insa numai intr-un areal restrans bine definit (teritorii pescaresti).

In lipsa studiilor aprofundate care sa analizeze cauzele care determina un consum de peste si produse din peste, scazut in comparatie cu consumul european, estimarile acestui aspect raman la nivelul analizelor facute in teritorii pescaresti de catre FLAG-uri. Pe un alt palier, problema calitatii si securitatii produselor din peste este permanent o problema  care nu trebuie neglijata, avand in vedere efectul pe care-l are acest aspect asupra sanatatii consumatorilor.

Inainte de a structura Strategia de dezvoltare a teritoriului pescaresc Valea Mostistei, FLAG-ul a initiat o serie de analize si evaluari de comportament al consumatorilor de produse alimentare, care confirma trendul ascendant al gradului de constientizare in randul consumatorilor cu privire la siguranta alimentara si la consecintele  comportamentului alimentar asupra  calitatii vietii, la modul general. Particularizand acest aspect si relationandu-l direct cu comportamentul consumatorului de peste, se remarca faptul ca nu se pot delimita  informatiile cu privire la consumul de peste, raportate la contextul general. Este nevoie de reluarea cercetarilor, care sa ia in considerare si aflarea motivatiilor si comportamentului abordat de catre consumatorii de peste si de produse din peste.

Acest studiu va trebui sa identifice in contextul relatiei cauza-efect-model explicativ, o imagine comprehensiva asupra consumului de peste in acest moment, dar si o anticipare in viitor al acestui consum. Campaniile de animare a acestui teritoriu pescaresc (Valea Mostistei) la inceput, iar apoi de finantare a unor initiative antreprenoriale in domeniu, vor sprijini efectiv dezvoltarile viitoare ale pescuitului si acvaculturii pe coordonatele evidentiate in acest studiu. Nevoia “educarii” pietei consumatorilor de peste si a produselor din peste  prin metode specifice, pare a fi o problema reala, urgenta si rezolvabila. Tot in acest context, calitatea mediului  si biodiversitatea din acest teritoriu sunt supuse permanent presiunii din perspectiva procesului natural si al activitatii economice , antropice.

Viitorul zonei se bazeaza pe interventii care sa gestioneze corespunzator biodiversitatea in teritoriul pescaresc Valea Mostistei, asigurand calitatea corespunzatoare a apei si a solului, prevenind emisiile de gaze cu efect de sera (GES) si de asemenea, asigurand adaptarea la schimbarile climatice.

Exista o corelare puternica intre nevoia de promovare a biodiversitatii si nevoia de consultanta si formare la nivel local pentru a promova bunele practici in pescuit si acvacultura , zonele cu inalta valoare naturala si un managmenet corespunzator al ecosistemelor. Chiar daca aceste concepte sunt relativ noi in acest teritoriu pescaresc, a fost identificat potentialul necesar pentru ca aceste idei sa fie consolidate  in cultura comunitatilor care depind de pescuit si acvacultura, prin informare si furnizare de cunostinte care sa vizeze in special zonele cu risc ridicat.

Se urmareste atingerea standardelor de calitate a apei si protectia resurselor de sol, ca o modalitate  de adaptare optima la schimbarile climatice. Aceste aspecte vor fi analizate si sustinute prin studiile planificate a se efectua, transferul de cunostinte, stimularea inovarii si adaptarea rezultatelor acestor studii la nevoile reale ale teritoriului pescaresc. FLAG-ul  Valea  Mostistei,  in cadrul Masurii 2.2. asigura resursele financiare pentru initierea unor asemenea activitati.  Aviz amatorilor!

FLAG Valea Mostistei

Ghedzira Nicolae

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.