Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Evenimente, Ultimile Știri — May 16, 2019 at 05:28

Politico Europe: Forțele pro-europene își vor păstra o majoritate confortabilă în noul Parlament European

by

Marea dezbatere europeană, prefațată de proiecțiile din sondaje. Politico Europe: Forțele pro-europene își vor păstra o majoritate confortabilă în noul Parlament European

© European Parliament/ Flickr

 

Cu o săptămână înainte de alegerile europene și în avanpremiera marii dezbateri dintre candidații familiilor politice europene la funcția de președinte al Comisiei Europene, forțele politice pro-europene își păstrează o majoritate confortabilă în comparație cu grupările populiste și eurosceptice în sondajele și proiecțiile privind viitoarea configurație a teatrului democrației europene – Parlamentul European.

Miercuri seară, de la ora 22:00, șase candidați ”cap de listă” la funcția de președinte al Comisiei Europene sunt prezenți, în sala de plen a Parlamentului European de la Bruxelles, la singura dezbatere ce reunește toţi candidaţii înscrişi în cursa pentru poziția de preşedinte al viitoarei Comisii, în ceea ce este intitulată ”marea dezbatere europeană” sau ”Eurovision-ul politicii europene”. (Urmăriți aici LIVE ”Eurovision-ul politicii europene” și cursa pentru votul cetățenilor: Ce trebuie să știm despre singura dezbatere între toți candidații la șefia Comisiei Europene care are loc astăzi în sala de plen a Parlamentului European)

Desfășurată cu o săptămână înainte de debutul alegerilor europene din 23-26 și la o perioadă similară după summitul UE de la Sibiu, dezbaterea de la Bruxelles, axată pe teme precum ocuparea forţei de muncă, migraţie, securitate, populism, schimbări climatice şi rolul Uniunii Europene pe scena internaţională, stă în mod inevitabil și sub semnul viitoarei distribuții a mandatelor în noul Parlament European.

Potrivit Politico Europe, care prezintă proiecții actualizate ale viitoarei configurații a Parlamentului European, co-legislativul european va rămâne dominat, la nivel macro, de forțele pro-europene – 465 de eurodeputați, prin comparație cu 257 de eurodeputați cotați ca fiind eurosceptici, dintr-un total de 751 de membri, inclusiv cu cei britanici. În aceste condiții, o majoritate simplă necesită 376 de voturi.

Modificările substanțiale intervin în ce privește componența numerică a grupurilor politice, în care PPE ar urma să dețină 170 de mandate (cu 46 mai puțin), S&D – 144 mandate (cu 42 mai puțin), ALDE + En Marche – 104 mandate (cu 36 mai mult), noua Alianță a populiștilor condusă de Matteo Salvini – 71 de mandate (cu 36 mai mult), Conservatorii și Reformiștii Europeni – 62 de mandate (cu 15 mai puțin), Verzii – 56 de mandate (cu 4 mai mult), Stânga Unită Europeană – 50 de mandate (cu 2 mai puțin), partide noi și neafiliate – 50 (în creștere cu 29 de mandate) și noul grup Mișcarea Cinci Stele + Brexit – 44 de mandate.

În aceste condiții, cele două mari familii politice – PPE și S&D – nu vor mai putea forma împreună majoritatea decât cu sprijinul unei a treia forțe politice, dacă este vorba despre ALDE și partidul președintelui francez Emmanuel Macron, sau de alte două grupuri sau eurodeputați neafiliați. Pe de altă parte, nu este o certitudine nici faptul că PPE și S&D vor urmări să formeze împreună o majoritate de compromis pentru a nu permite avansarea euroscepticilor.

Proiecțiile din sondaje, dincolo de voturile punctuale pe documente legislative care vor trebui date în activitatea Parlamentului European, sunt importante în acest context pentru a formula un răspuns întrebării – Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene? -, mai ales în contextul dezbaterii de miercuri în care se confruntă candidații Nico Cue (Stânga Europeană), Ska Keller (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa), Margrethe Vestager (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), Manfred Weber (Partidul Popular European) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni).

Teoretic, cele mai mari șanse pentru a ocupa fotoliul de viitor președinte al Comisiei Europene le au Manfred Weber, actualul lider al grupului PPE în Parlamentul European, și Frans Timmermans, candidatul socialist și actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Dincolo de acest aspect și prin comparație cu anul 2014, cele două mari familii politice europene par a fi singurele care țin cu fermitate de procedura Spitzenkandidat – ”candidat cap de listă”, potrivit căreia candidatul de top al formațiunii care câștigă alegerile pentru Parlamentul European trebuie nominalizat de Consiliul European pentru a deveni președintele Comisiei.

ALDE, formațiune care l-a avut în 2014 drept ”cap de listă” pe Guy Verhofstadt, și-a transformat opțiunea politică, mergând la aceste alegeri pe o listă de candidați în care Verhofstadt și Margrethe Vestager sunt vârfurile de lance ale viitorului grup politic european dintre ALDE și formațiunea președintelui francez Emmanuel Macron, acesta din urmă nesusținând procedura Spitzenkandidat.

Procedura de numire a șefului executivului european presupune următoarea evoluție:


Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European, Consiliul European trebuie să propună un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene, hotărând cu majoritate calificată. Parlamentul European trebuie să aprobe candidatul propus cu majoritatea membrilor săi (minimum 376 de deputați în PE). În cazul în care candidatul Consiliului European nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European trebuie să propună un nou candidat. Noua propunere trebuie făcută în termen de o lună de la eșecul votului în Parlament.


Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat la finalul Summitului de la Sibiu organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE.

Consiliul European de vară, unde Donald Tusk a anunțat că speră să se finalizeze cu o decizie, va avea loc în perioada 21-22 iunie.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul unui proces complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.