Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
De prin lume adunate — November 14, 2018 at 20:36

IN VINO VERITAS

by

 

Nimic mai dulce decat toamna

La umbra deasa de platani,

Sa bei dintr-un condur de doamna

Un vin de 40 de ani.

 

Ne folosim de poezia nemuritorului Eminescu, pentru a incepe scurte comentarii despre vie si vinuri.

Dupa Baudelaire “Un om care bea decat apa, are un secret de ascuns semenilor sai”, aforism care nici pe de parte nu pledeaza pentru bautura, mai ales ca, daca l-am cita pe Marin Preda am spune ca” La primul pahar te simti un inger, la al doilea te simti ca un leu, iar la al treilea ca un porc; fiecare se opreste cand ii convine”. Exista si teoria unui celebru matematician care afirma  ca “Fiecare om are dreptul sa bea un pahar. Bandu-l, devine un alt om. Om, care la randul sau are si el dreptul sa bea un pahar”.

Insa, ca sa ne apropiem de vin il invocam si pe marele George Enescu, autor al celebrului aforism: “Muzica si vinul sunt manifestarea cea mai sincera a sentimentelor”. Si astfel de citate ar putea continua.

Originile cultivarii vitei de vie si a producerii vinului dateaza din timpuri stravechi. Se presupune ca primul vin, care avea caracteristici foarte diferite de vinul actual, a fost produs in Mesopotamia in urma cu peste 5000 de ani. Numeroasele  fresce gasite  in mormintele vechiului Egipt confirma faptul ca si egisptenii s-au ocupat de cultura vitei de vie. Vin apoi grecii si fenicienii, care au fost printre primii promotori ai viticulturii si ai consumului de vin din regiunea mediteraneana. In Evul Mediu, dupa caderea imperiului roman, cultura vitei de vie a fost preluata de biserica, raspandind-o in toata Europa si in insulele britanice.

Botanistul A. Griesbach, bazandu-se pe elemente de ordin botanic si climatic, mentiona insa, ca “Patria vitei de vie trebuie cautata in tinuturile paduroase, bogate in liane ale Pontului si Traciei, pana dincolo de Dunare”. Tracia a fost cel mai vechi si cel mai respectat teritoriu pentru vinurile sale. Primele marturii scrise despre geto-daci, desprinsi din masa triburilor trace si deveniti stapanai ai teritoriului Dunarii, ne sunt lasate de Herodot prin anul 415 i.Hr. El afirma ca “Geto-dacii constituie ramura cea mai nobila a tracilor”, adaugand : “Getii sunt cei mai drepti si mai viteji dintre traci”. Foarte multe marturii existente vorbesc despre importanta pe care geto-dacii o acordau cultivarii vitei de vie si producerii vinurilor. Istoricul A.D.Xenopol intareste aceasta parere, scriind ca: “Patria cea mai veche a geto-dacilor, Tracia, era o regiune viticola, cauza pentru care era considerata ca fiind locul de nastere al  zeului vinului, Dyonisos” iar Nicolae Iorga afirma de asemenea cu intreaga sa autoritate stiintifica: “Cultura vitei de vie este de asemenea traditionala la tracii iubitori de vin”.

Referitor la cultul dyonisiac, exista parerea ca el s-a nascut in Tracia, in tinutul situat la nordul si sudul Dunarii, de unde apoi s-a propagat in Grecia, Italia si alte zone.

Prima mentiune scrisa despre viticultura dacica ne-a ramas de la geograful antic Strabon. Ea se refera la masura adoptata de marele rege Burebista, fauritorul statului dac centralizat, privind defrisarea viilor. Se banuieste ca decizia luata de Burebista, in urma sfatului marelui preot Deceneu, urmarea nu atat curmarea exceselor populatiei fata de consumul de vin, cat mai ales desfiintarea tentatiei pe care viile din Dacia  o exercitau asupra populatiei straine care veneau aici, mai cu seama din rasarit, atrase de roadele viilor.

In tara noastra, cultivarea viilor  si producerea vinului a dobandit in timp o importanta deosebita bucurandu-se de particularitatile specifice de clima si sol, care faciliteaza producerea unor soiuri de vin cu recunoastere internationala.

(Au fost preluate informatii din lucrarile dlui dr.ing, Ion Irimia Zecheru)

 

Va urma

 

 

A consemnat,

Nicolae GHEDZIRA

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.