Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Editoriale, Interviuri — August 24, 2018 at 00:39

George Simion:Este în destinul nostru să ne unim, iar eu mi-am propus să mijlocesc această Re-Unire a Țării, ca simplu servant al idealului reîntregirii

by

 

Anul 2018 va intra în memoria colectivă a românilor ca Anul Centenar al Marii Unri. Românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar și din toate colțurile lumii, se adună sub Flacăra Unrii, prin implicarea în mai multe evenimente. Despre acțiunile și eforturile concrete pentru Unire, pentru re-Unirea Țării, pentru reabilitarea timpului istoric în destinul nostru, despre spiritul temerar, bucuriile, dar și greutățile pe care le trăiesc unioniștii, porniți în Marșul Centenar, pe o distanță de o mie de km, aflați în interviul cu George Simion, liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

 

  1. Platforma Unionistă Acțiunea 2012 este legată, în mod direct, patriotic, civic și sufletește, de numele lui George Simion. De unde vine această inițiativă?

Aș spune că este exact invers: numele și destinul meu sunt legate de Platforma Unionistă Acțiunea 2012, ca organizație principală a mișcării noastre civice. Dar mai sunt multe alte organizații, cum ar fi Unirea ODIP, Tinerii Moldovei și mai toate din Alianța pentru Centenar, care m-aș bucura să fie remarcate și să continue parcursul excelent avut în slujba neamului românesc.

Mișcarea unionistă înseamnă mult mai mult decât doar George Simion. Am fondat în anul 2011 această organizație căreia, în prezent, îi sunt președinte împreună cu mai multe persoane valoroase și dedicate cauzei unioniste. De-a lungul timpului, fiecare și-a adus contribuția sa, mai mică sau mai mare, la construcția unei mișcări care încearcă să fundamenteze conștiința de unitate a neamului. Cred că faptele mă definesc și ne definesc ca mișcare, și aș vrea să fim judecați, când va fi cazul, pentru ceea ce am făcut.

Fiecare zi alături de unioniști mă obligă să continui eforturile pentru Unire, dacă aș renunța, aș simți că trădez eforturile de până acum

  1. Basarabia a început să te cunoască când ai fost reținut în vamă, în 2015. Mulți, aș vrea să cred toți, se solidarizau cu tine strigând „Je suis George!”. Te-ai simțit obligat să continui cauza pentru unire?

 

Protestul față de reținere a mea a făcut diferența pentru mine. Primisem expulzare din Republica Moldova pe CINCI ANI! Autorităților de la Chișinău li s-a făcut teamă să meargă mai departe cu abuzul de atunci când cazul meu a dobândit notorietate nu numai la Chișinău, ci și la București, în Diaspora și chiar la nivel internațional. Fiecare zi alături de unioniști mă obligă să continui eforturile pentru Unire, întrucât dacă aș renunța, aș simți că trădez eforturile de până acum, nu doar ale mele, ci și ale multor oameni minunați care luptă pașnic pentru Unire. Cu toate acestea, multe nu s-au schimbat de la reținerea mea în vamă, din urmă cu trei ani. În continuare sunt dat în consemn la vămile moldovenești ca persoană suspectă, iar de fiecare dată când intru în Republica Moldova, personalul vamal informează anumite persoane din Ministerul Afacerilor Interne. Adesea se ordonă cercetări suplimentare, așa cum a fost cazul, nu mai departe de duminică, în vama de la Stânca Costești, unde am fost întârziat, în mod nejustificat, timp de câteva ore, fără a mi se comunica motivul. Dar să nu credeți că mă intimidează asttfel de obstrucții. Din când în când, câte unul mă întreabă cu simpatie: „Când dăm jos hotarul de la Prut?”, și anulează tot.

 

Unirea cu Basarabia este visul meu și țelul pe care îl urmăresc din propria conștiință

 

  1. De unde vine dragostea ta pentru Basarabia și, respectiv, pentru Unire? În adolescență, în școală, în familie ai trăit și ai simțit acest sentiment?

Eu am descoperit dragostea de Țară din familie, de la bunici, și din cărțile de istorie care m-au atras încă de mic. Poate au ajutat cântecele și povestea soților Teodorovici, pe care i-am auzit când eram mic de tot sau faptul că mama lăcrima, inexplicabil pentru mine atunci, când auzea taragotul lui Fărcaș.

Cred că fiecare om este dator față de el însuși să-și urmeze visul. Deja de peste un deceniu, Unirea cu Basarabia este visul meu și țelul pe care îl urmăresc din propria conștiință și îl pun pe primul loc în viață. M-am născut în Focșani, orașul simbol al Unirii, pentru că acolo s-a dat jos hotarul dintre moldoveni și munteni în 1859, iar țării astfel rezultate, i s-a spus apoi România. Este în destinul nostru să ne unim, iar eu nu mi-am propus altceva decât să mijlocesc această Re-Unire a Țării, ca simplu servant al idealului reîntregirii.

 

Să ajuți la mântuirea neamului tău prin reîntregirea unui popor și a unei țări este probabil cel mai demn obiectiv pe care și-l poate propune un om cu conștiința apartenenței la un neam și la o istorie.

 

 

  1. Românii din Țară cunosc mai puțin despre Acțiunea 2012. Cum ai descrie-o pe scurt?

 

Nu se cunosc multe despre Acțiunea 2012, pentru că nu ne-am propus asta, mereu am promovat scopul nostru – Unirea – și slogane ușor de reținut de toți precum: BASARABIA e ROMÂNIA.

Acțiunea 2012 are foarte mulți membri activi și simpatizanți care se implică pentru Unire. A-i descrie în puține cuvinte ar fi greu, pentru că sunt diferiți din multe puncte de vedere. Ce au în comun între ei, dar și cu mine, este spiritul temerar și convingerea că se implică de partea binelui. Cei care rămân cu noi o fac din pura convingere că este ceea ce trebuie să facă pentru a fi mândri că participă la ceva măreț în viață. Să ajuți la mântuirea neamului tău prin reîntregirea unui popor și a unei țări este probabil cel mai demn obiectiv pe care și-l poate propune un om cu conștiința apartenenței la un neam și la o istorie.

 

Am simțit că este de datoria noastră să onorăm Centenarul Marii Uniri prin acest marș

 

  1. Marșul Centenar vine în reabilitarea istoriei românilor de pe ambele maluri ale Prutului. În cei o mie de kilometri pe care îi veți parcurge pe jos este în voi o ambiție sau o obligație civică?

 

Fiecare participant vede Marșul Centenar din propria perspectivă. Poate că pentru unii primează ambiția de a rezista fizic și psihic la efortul de a parcurge pe jos una sau mai multe etape. Pentru alții, pe primul loc este socializarea cu ceilalți participanți și legarea de prietenii cu persoane din toate colțurile Țării. Iar când spun „Țară” mă refer la cea pe care o vedea Eminescu: „De la Nistru pân’ la Tisa”. Însă scopul pe care ni l-am propus noi prin organizarea Marșului Centenar a fost să marcăm, în stil unionist, acest an special în istoria românilor. Din păcate, anul 2018 este umbrit de lupte politice, mânate de interese mărunte, deopotrivă la București și Chișinău, așa încât am simțit că este de datoria noastră să onorăm Centenarul Marii Uniri prin acest marș pe durata a două luni, încununat de sosirea în Piața Marii Adunări Naționale, la Chișinău, pe data de 1 septembrie.

 

Este o chestiune de onoare pentru basarabeni să ia parte la această acțiune

 

  1. La Marșul Centenar n-ar trebui să participe mai mulți basarabeni?

 

La Marșul Centenar chiar participă mulți basarabeni, iar cei mai mulți ni se vor alătura de la Iași, în ultima săptămână, sau de la Ungheni, imediat după trecerea graniței nedrepte. Este o chestiune de onoare pentru basarabeni să ia parte la această acțiune odată ce trecem în stânga Prutului și am fost asigurat că mulți vor veni să poarte Flacăra Unirii până la Chișinău. Participarea voluntarilor în marș nu a fost niciodată o problemă, indiferent de traseul de pe care l-am străbătut în fiecare săptămână. În permanență am avut alături de noi basarabeni, care adesea au fost răsfățați de atenția privilegiată a oficialităților și persoanelor particulare, care ne-au primit cu căldură pe traseu.

 

  1. Cât de profund este patriotismul în educația tinerilor-membri ai Acțiunii 2012? Există și tineri oportuniști printre voi?

 

Cei din Acțiunea 2012, fie ei membri sau simpatizanți, nu ar fi rezistat alături de noi dacă nu ar fi vibrat la dragostea noastră de țară. În deplasările noastre ascultăm permanent muzică patriotică ori autentic populară românească și vizităm locuri cu însemnătate pentru istoria noastră ca popor. Avem tineri care ni s-au alăturat în primă fază pentru aventura pe care o presupune stilul de viață unionist, fără a fi mânați de mult patriotism, fie din cauză că istoria nu se mai predă cu pasiune în școală, fie din cauză că din familie nu le-a fost insuflată mândria de a fi români. Dar, în scurt timp, acești tineri au învățat și s-au format în spiritul unui patriotism curat. Pot spune că membrii noștri activi manifestă patriotism fără excesele unui naționalism extremist și fără ură față de alte popoare sau față de minoritățile naționale.

 

  1. În drumul vostru lung, pe care l-ați parcurs până acum, ați adunat, în mod sigur, simpatii, admirații și felicitări. Ați întâmpinat și greutăți?

 

Desigur că nu întotdeauna a fost ușor, deoarece efortul organizatoric și logistic este unul foarte mare. Persoanele care se ocupă voluntar de aspecte-cheie ale Marșului Centenar au suplinit adesea prin priceperea lor și prin stăruința în a rezolva, în cel mai bun mod, problemele și dificultățile. Ne-a fost greu în anumite zone unde autoritățile locale sau județene nu s-au ridicat la înălțimea demnității publice, pe care o reprezintă, și ne-au ignorat solicitările, chiar și simbolice. Sunt însă bucuros că astfel de cazuri au constituit o excepție pe durata unui marș care a trecut deja de o lună și trei săptămâni de la startul din Alba Iulia.

 

După ceva zile nu mai resimți oboseala fizică. Ce te doboară însă e oboseala psihică, trebuie să ai o anumită construcție mentală ca să fii constant, să reziști și să nu te uiți în stânga sau în dreapta.

 

Mi-a umplut sufletul de bucurie să constat că foarte mulți români rezonează la ideea Unirii cu Basarabia

 

  1. Marșul Centenar nu este doar un parcurs istoric, mai ales, pentru generația tânără. Este și o lecție de istorie. Din această experiență inedită enumeră câteva lucruri pe care trebuie să le știe orice român adevărat ca să ne iubim cu propria convingere Țara noastră – România.

 

O primă lecție pe care fiecare român din zilele noastre trebuie să o invețe este că pentru lucrurile cu adevărat prețioase trebuie să depună efort, să lupte cu mijloacele sale, care astăzi sunt pașnice. Marea Unire din 1918 a fost realizată cu sacrificii uriașe, nu numai din partea celor mobilizați în Primul Război Mondial, ci și a celor din spatele frontului. Le-a fost extrem de greu și totuși au înfăptuit cel mai frumos vis al neamului nostru: reîntregind sub tricolor o Românie în granițele ei naturale, cu păstrarea diversității culturale a fiecărei provincii unite cu Țara. Nu doar cei mai tineri, ci și eu am învățat multe participând în fiecare săptămână alături de Marșul Centenar, atât despre istorie, cât și despre prezent. Mi-a umplut sufletul de bucurie să constat că foarte mulți români rezonează la ideea Unirii cu Basarabia.

Recomand tuturor să vadă capitalele Basarabilor: Curtea de Argeș – Câmpulung-Târgoviște, să înțeleagă Iașul, să atingă oasele celor care și-au dat viața pentru a avea o Românie întreagă. Dar cel mai mult recomand să vedeți, din alt unghi, frumoasa noastră Țară: la picior.

 

Marșul Centenar insuflă participanților bucuria de a fi alături de cei de-o limbă și de-un neam

 

  1. Cum ai descrie, pe scurt, bucuria celor care participă la Marșul Centenar, cu atât mai mult că sunt și persoane care merg de la kilometrul zero?

Într-adevăr, avem persoane care merg în Marșul Centenar încă de la primul nostru pas, pe care l-am făcut la lumina flăcărilor în seara de 1 iulie din fața Catedralei Reînregirii din municipiul Alba Iulia. Satisfacția este imensă pentru participanți, deoarece au ocazia să poarte prin rotație Flacăra Unirii, să fie aplaudați de localnici, primiți cu pâine și sare de autorități locale, intervievați de presa locală și primiți de oameni ospitalieri, care îi admiră pentru spiritul lor temerar. Marșul Centenar insuflă participanților bucuria de a fi alături de cei de-o limbă și de-un neam, iar solidaritatea este forța cea mai mare pe care o au oamenii în fața obstacolelor și a nedreptății.

 

Silvia STRĂTILĂ,

Chișinău

1 Comment

    Leave a Comment

    You must be logged in to post a comment.