Editoriale, Interviuri — July 16, 2017 at 15:31

Eugen Teodorovici: ”Trebuie să respecți țara în care te-ai născut, să respecți banul privatului pentru că el plătește tot în cele din urmă, după ce înfruntă tot ce are de înfruntat în economie”

by

La evenimentul prilejuit cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea CNIPMMR și lansarea celui de-al 15-lea Raport de Cercetare Anual – Carta Albă a IMM-urilor 2017, printre invitații de marcă prezenți a fost și senatorul Eugen Orlando Teodorovici – președintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senatul României.  Acesta a avut amabilitatea să ofere ziarului Argument un interviu foarte interesant, cu răspunsuri clare, sincere, asumate și la obiect.

eugen teodoroviciNelu Bălașa: D-le Eugen Teodorovici, sunteți cam des în preajma mediului de afaceri, a IMM-urilor. Mi se pare că sunteți politicianul cel mai aplecat supra mediului de afaceri, deși preocupările d-voastră principale au fost într-un domeniu cumva în conflict de interese, și spun asta pentru că d-voastră sunteți și președintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senatul României și fost ministru al finanțelor. D-voastră sunteți cel care trebuia să impuneți și să taxați întreprinzătorii, deci îmi puteți explica această apropiere de mediul de afaceri?

Eugen Teodorovici: Da, este adevărat, și sper să nu fiu prezent doar fizic ci și prin faptele sau prin acțiunile pe care le-am întreprins de foarte mulți ani de când sunt în administrația publică. Eu spun că din contră, un ministru de finanțe, cu excepția unui contabil de exemplu, ar trebui să se gândească și să știe foarte bine că totuși, în principal venitul la bugetul de stat este constituit din ceea ce vine de la IMM-uri.

Nelu Bălașa: Principalul, singurul sau cel mai important?

Eugen Teodorovici: Este unul din principalele venituri, ca să fim mai exacți. De aceea, spun că nu trebuie să vii să taxezi în plus, să pui poveri suplimentare și să distrugi ceea ce produce venit, ci din contră, trebuie să ajuți, să sprijini și să gândești pe termen lung. De asta am făcut o trimitere la abordarea și viziunea contabilă. Abordarea contabilă nu trebuie să aibă loc în Ministerul de Finanțe, unde din păcate mulți dintre colegi aveau această gândire, calculau și ce nu aveau.

De exemplu: Dacă eu aș propune astăzi ca măsură de sprijin pentru cei care produc în România impozit pe profit zero, ei vor spune imediat nu se poate, uite cât pierdem, chiar dacă nu știu și ce va investi mediul privat. Dar din punctul meu de vedere, dacă spui că vei aplica o astfel de măsură, impozit zero venit sau profit, automat vei atrage investiții. Din păcate datorită abordării greșite a celor din finanțe, în piață se înțelege și este percepția greșită despre care spuneați și d-voastră, și anume aceea că ”cei din finanțe pun biruri, și nu ajută cum ar trebui să ajute mediul economic”.

De aceea, eu spun și am spus-o că trebuie schimbată această abordare, omul de finanțe sau ministrul de finanțe trebuie să fie cel care gândește pe termen lung, nu imediat. Eu sunt acuzat că sunt un om de stânga cu deschidere, o abordare liberală.

Nelu Bălașa: Da, sunt de acord cu d-voastră și am sesizat că d-voastră vedeți politica fiscal ca pe un instrument de dezvoltare economică, ceea ce este foarte important. De aceea, vă întreb dacă nu cumva credeți că ar fi necesar un proces de educare, dincolo de profesia în sine, de contabil, de economist și chiar de vizionar, pentru că și cei cu viziuni au limitele lor în ceea ce privește activitatea practică. Ce părere aveți?

Eugen Teodorovici: Credeți că școala schimbă ceva?

Nelu Bălașa: Nu.

Bunul simț nu se învață și nu se cumpără, trebuie să te naști cu el; la fel atitudinea și comportamentul de manager, de lider, nu-l înveți, te naști cu el. Spun asta pentru că am văzut multe persoane cu înalte funcții și chiar miniștri, care au absolvit școli prestigioase si foarte apreciate atât din România sau străinătate, dar care din păcate atunci când au fost puși să conducă o instituție publică, au dat greș. Asta denotă foarte clar că nu este îndeajuns doar școala, în viață trebuie să simți și să respecți. Trebuie să respecți țara în care te-ai născut și ai crescut, să respecți banul privatului pentru că el plătește tot în cele din urmă, după ce înfruntă tot ce are de înfruntat în economie.

Nelu Bălașa: Să revenim puțin la, hai să-i spunem educația antreprenorială. Credeți că este necesară, și nu mă refer doar la școală, educația antreprenorială ca stil de viață, ca raportare firească la viața de zi cu zi?

Eugen Teodorovici: Aceasta este ceea ce trebuie insuflat încă din primii ani de școală. Banca Națională se implică activ în educația financiară și putem spune chiar antreprenorială, la nivelul populației, încă de la nivelul de gimnaziu, ceea ce este foarte bine.

De asemenea trebuie pus un accent și pe sectorul administrației publice. De ani de zile tot spun că o primărie trebuie condusă cu spirit antreprenorial. Primăria trebuie privită ca pe un business dacă vrei să o conduci eficient, trebuie să produci bani ca să poți oferi mai apoi servicii de calitate și nu numai.

Trebuie ca statul să înceteze cu tot ceea ce înseamnă alocări de fonduri publice, fără ca ele să se întoarcă. Chiar dacă sunt de stânga, nu sunt de acord și nu voi fi niciodată de acord cu plăți nejustificate, iar aici vă dau două exemple. Primul se referă la ajutorul de șomaj: dacă cineva refuză locul de muncă pe îl am la dispoziție pentru că este sub nivelul aspirației sale, îmi pare rău dar nu ar mai primi ajutor de șomaj. Cel de-al doilea exemplu este cel care se referă la ajutorul social. Nu putem accepta ca oameni în toată puterea să primească un astfel de ajutor fără să presteze în schimb o muncă (dat la zăpadă, curățat și întreținut spații verzi) în folosul comunității care i-a plătit ajutorul social.

25 ani cnipmmrNelu Bălașa: D-voastră faceți  parte dintr-o categorie de politicieni tineri, deși părerea mea este că tinerețea nu este neapărat o calitate, dar, toți cei care ați fost aici cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea CNIPMMR și lansarea celei de-a 15  ediții a Raportului de Cercetare Anual – Carta Albă a IMM-urilor 2017, ați înglobat în retorica politică și retorica publică noțiuni corecte din punct de vedere economic. Credeți că este un început de transformarea discursului public în raport cu nevoile și direcția de urmat?

Eugen Teodorovici: Nu asta este problema. Sigur, este o schimbare, categoric, dar eu mereu spun că viteza cu care facem schimbările contează. Lumea nu aștepta ca România să se trezească. Direcția pe care o urmăm este bună, dar viteza cu care ne mișcăm contează, noi, ca țară, nu ne putem uita mereu în stânga sau în dreapta și să ne întrebăm mereu cum alte țări se mișcă mai repede. Eu nu pot accepta să aud că mereu suntem după Bulgaria în chestiuni care sunt de bun simț, nu pot accepta din mândria mea de român să fiu sub cineva, mai ales că potențialul economic și poziționarea geografică și politică îmi conferă atuuri net superioare. Suntem o țară binecuvântată, cu șanse și oportunități de la Dumnezeu, de aceea nu trebuie să mai lăsăm să treacă aceste șanse pe lângă noi.

Nelu Bălașa: Pe lângă faptul că sunteți un profesionist în domeniul economic, sunteți și un politician. Eu aș vrea să vă întreb, pentru că remarc și resimt lipsa unei retorici în ceea ce privește responsabilitatea socială a companiilor, fără să ținem cont de politica aceasta greșită anti companii naționale, cum am putea să le cerem tuturor companiilor (nu doar companiilor mari) ca responsabilitatea socială a companiilor în România să fie nu doar un concept abstract, ci unul aplicat. Companiile ar trebui să înțeleagă că trebuie să întoarcă ceva comunității unde își desfășoară activitatea, să împartă plus valoarea cu societatea (așa cum spunea ENEL-ul).

Eugen Teodorovici: Vorbele sunt vorbe și faptele sunt fapte, indiferent de ce ar spune Enel-ul. Ca acest concept de responsabilitate socială să fie unul aplicat trebuie să fie reglementat prin legi. La această oră marile companii aplică legea și nu pot fi acuzate că nu respectă comunitatea. Vrei o altă abordare, schimbă legea, dar trebuie să ai grijă să nu mai aplici doar unei anume părți a capitalului, ci tuturor actorilor economici, indiferent că au capital străin sau românesc. Trebuie schimbată legea, trebuie făcută o lege europeană așa cum au și alte țări și unde deja se aplică. Din păcate nimeni nu face de la sine anumite lucruri, poate un procent foarte mic, dar dacă aceste lucruri sunt reglementate printr-o lege clare toată lumea le va aplica.

Nelu Bălașa: Credeți că acest proiect de țară despre care vorbeați poate să fie cadrul necesar și suficient ca să existe în România un discurs politic optimist și un dialog real între forțele politice care bineînțeles, fiecare dintre ele reprezintă părți ale intereselor societății?

Eugen Teodorovici: Da, categoric. Și cred asta pentru dacă ne uită la ultima perioadă, sunt din ce în ce mai mulți oameni politici importanți care sprijină o astfel de idee. Eu sunt mai optimist și totuși sper ca lucrurile să se schimbe, sper ca din ce în ce mai mulți politicieni să își dorească acest lucru.

De exemplu, la comisia buget finanțe a senatului Parlamentului României unde sunt președinte, nu contează culoarea politică a celor din jurul mesei, am convenit încă din prima zi să lăsăm deoparte orice discuție cu iz politic. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, este cea mai importantă comisie din Parlament și trebuie să ne purtăm ca atare, orice idee corectă și bună din punct de vedere economic, venită din partea oricărui coleg, indiferent de culoarea sa politică, eu o susțin fără nici un fel de problemă. Se pot face bine lucrurile atunci când nu avem în spate un interes politic, când îi invităm și respectăm pe cei care au început să facă niște lucruri bune, când avem dialog bazat pe respect reciproc.

Liliana Manea: Având în vedere faptul că ați fost ministrul fondurilor europene, vă adresez următoare întrebare. De ce România în acest moment încă are probleme în accesarea fondurilor europene, de este atât de greoi parcursul și ne complicăm și mai mult într-o birocrație excesivă atunci când cineva vrea să acceseze o măsură aferentă unei linii de finanțare?

Eugen Teodorovici: Vă dau un exemplu. Săptămâna viitoare va fi aici un comitet de monitorizare a fondurilor europene. Inițial eram pe lista de invitați ( n.r. ca o paranteză, cred că este de bun simț ca în tot ceea ce este fonduri europene, în jurul lui Teodorovici să se facă echipa sau cel puțin să fie pe lista de invitați), dar am primit un mesaj că d-na ministru Rovana Plumb nu îmi va mai trimite invitația pentru că îi este teamă că am să fac scandal acolo. Dacă lucrurile ar merge bine în accesarea și gestionarea fondurilor europene de ce aș avea ceva de comentat?

Liliana Manea: Dar, revin. Nu este păcat că România acum este încadrată între țările de categoria B, ceea ce pentru noi ca țară înseamnă că avem la dispoziție mult mai multe fonduri și condiții mult mai avantajoase, implicit suntem mai avantajați din această poziție.

Eugen Teodorovici: Vă dau un alt exemplu referitor la asta. Când am spus că se va ajunge la 80% fonduri nerambursabile, nimeni nu credea și toți spuneau că este nebun Teodorovici.

Liliana Manea: Da, dar uite că am ajuns clipa asta.

Am ajuns la 90%. Am făcut pariu cu toți, inclusiv cu președintele României și uite că am câștigat, am avut dreptate. Acum, la fel, spun că se pot cheltui în 3 ani de zile 23 mld. de euro.

Liliana Manea: Da, și eu sunt de acord cu asta. România are nevoie de toți banii aceștia.

Eugen Teodorovici: În acei 2 ani cât am fost ministru la Ministerul Fondurilor Europene, România nu pierdea nici un leu, după ce am plecat de acolo, România a pierdut bani. România a deținut locul fruntaș în Europa la ceea ce înseamnă rambursări de fonduri de la Bruxelles către un stat membru, sunt statisticile și graficele care susțin ceea ce spun. După ce am plecat s-a stopat tot și este păcat. Nimeni nu vrea să înțeleagă că fondurile europene sunt o șansă extraordinară și că este păcat să îngropăm multe proiecte frumoase care ar face viața românilor mult mai frumoasă și ne-ar face totodată remarcabili în lume.

carta alba imm 2017Nelu Bălașa: Și pentru că ne află la la evenimentul prilejuit de împlinirea a 25 de ani de la înființarea CNIPMMR și lansarea celei de-a 15  ediții a Raportului de Cercetare Anual – Carta Albă a IMM-urilor 2017, vă adresez următoarea întrebare.  Ce părere aveți despre cel de-al 15 Raport de Cercetare Anual – Carta Albă a IMM-urilor 2017, produs al prietenilor d-voastră Ovidiu Nicolescu și Florin Jianu, doi reprezentanți de marcă al CNIPMMR și al mediului de afaceri implicit?

Eugen Teodorovici: Mă bucur că este o lucrare care într-adevăr este foarte utilă, și mă bucur că d-nul ministru Laufer a spus în cadrul acestei conferințe că este un raport, o carte care trebuie luată în calcul la nivelul guvernului. Este o muncă făcută deja, pro-bono pot spune, de către CNIPMMR, este un raport care trebuie și folosit pentru că am răsfoit-o și am văzut câteva date foarte interesante acolo, ceea ce o face un instrument util.

Nelu Bălașa: Deci în calitatea d-voastră de depozitar al unei expertize și al unei experiențe politice și profesionale, credeți că acest instrument este util.

Eugen Teodorovici: Da, pentru că atunci când motivezi un act normativ pe care vrei să-l treci prin guvern sau prin parlament, ai nevoie de foarte multe elemente din această lucrare. Nu ai voie să nu o iei în calcul. Ar fi o idee ca în anumite acte normative care atacă sau reglementează această zonă, în mod obligatoriu ar trebui să țină cont de lucrarea x sau y și să se aducă argumente în nota de fundamentare al unui act normativ din respectivele lucrări care oferă date importante despre zona pe care dorești să o reglementezi.

Nelu Bălașa: Și clar, ar fi date bazate pe o statistică creată din date reale, provenite din realitatea mediului respectiv. Vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru răspunsurile sincere și asumate. Vă urăm succes în continuare!

Liliana Manea

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.