De prin lume adunate — December 30, 2017 at 20:06

Daniel Zărnescu-Ganduri la final de an-intr-un email

by

Se inchide, din nou, un ciclu

Se inchide un an, incepe altul. Pentru mine aceasta perioada are o semnificatie profund ritualica. Se inchide un ciclu, incepe altul. Visurile, succesele, esecurile, durerea, placerea, curajul, frica – toate se aduna la un loc in aceste momente – si se pot transforma in mici nestemate pentru anul viitor.

Daca refuzi sa te uiti la ele, insa, daca nu le aranjezi, ordonezi, daca nu le stergi de praf, daca nu le pui la locul lor – ele pot deveni greutati care sa te traga inapoi de la ce vrei sa obtii in 2018. Sau de la cine vrei sa fii. Ce sa reprezinti.

Daca vezi acest 31 decembrie – precum un botez, atunci 1 ianuarie va fi un nou inceput pentru tine. Ca o carte nescrisa inca. Poti fi, inca o data, cine vrei tu sa fii. Poti avea abilitatile pe care ti le doresti. Poti alege, din nou, drumurile pe care sa mergi.

Ai nevoie doar sa fii sincer cu tine.

Pentru mine 2017 este un an al “renasterii”

A fost un an al revizuirii: proiectelor, oamenilor care ma inconjoara, parteneriatelor in care sunt implicat.
Deopotriva a fost un an al deciziilor: al redesenarii prioritatilor si inchiderii parantezelor.
A fost un an al simplificarii.

Si, nu in ultimul rand, a fost un an dedicat atingerii maiestriei.

Metaforic, a fost anul in care m-am privit cel mai mult in oglinda, intreband pe cel din fata mea, in mod repetat: “Cine esti?” Iar finalul de an ma gaseste cu un zambet larg pe fata, pentru ca am inteles unde pot gasi raspunsul.

Am invatat cateva lectii in acest 2017 si simt o nevoie intrinseca aproape ca sa le dau mai departe. Tu decizi daca ti se potrivesc si tie, daca iei ceva din ce scriu mai jos, care sa te ajute pe viitor.

Oamenii sunt in cautare permanenta de cariera, sens sau arta

Intr-o forma sau alta, simt ca orice fiinta umana este in cautarea a “ceva” si simte nevoia sa exprime, intr-o forma sau alta, ce i se intampla in aceasta calatorie.

Si mai simt ca…
indiferent de deciziile luate,
indiferent de oamenii care se afiseaza in jurul tau si al meu,
indiferent de contextul prin care trecem,
de problemele pe care le intampinam,
de succesele care ne deseneaza egoul –

la nivel macro, privind de deasupra a tot ce inseamna “zi de zi”, suntem in cautare de cariera, sens sau arta.

Orice am face, suntem acolo. Indiferent cat de foame ne este sau cat de mult vrem sa strangem pe cineva de gat. Simtim nevoie de exprimare si apartenenta. Apartenenta la ceva mai mare decat noi, mai mare decat stomacul nostru, decat egoul nostru.

E o “nevoie” oganica sa fim celule din ceva mai mare decat noi. Si asta poate deriva din material (profesie, cariera), spiritual (arta), din ambele si din sensul, directia – spre care tindem.

Masa de azi nu iti va potoli foamea. Asa cum apa nu iti va ostoi setea.

Si este normal sa fie asa.

Frica nu dispare niciodata !

Oricat de mult ne-am dori sa fim curajosi precum supereroii din filmele Marvel, in realitate frica pe care o simtim face parte din ADN-ul nostru. Eu, de fiecare data cand am decis sa lupt cu frica mea, nu am ajuns foarte departe.

Pastrand linia Marvel, e ca si cum sufletul meu se imparte in doua entitati, eroul si antagonistul. Si decid sa duca in interiorul meu o batalie plina de explozii, urmariri de masini, batalii epice si rasturnari de situatie socante.

De fiecare data cand s-a intamplat asa, nu am ajuns departe… Pentru ca frica sunt eu. Asa cum sunt si curajul.

Am reusit sa misc proiecte si sa iau decizii luptandu-ma cu emotiile mele negative, dar nu am ajuns departe. De fiecare data am sfarsit epuizat, zacand printr-un sant imaginar al mintii mele. Exact cum ajung betivii care vor sa se intoarca acasa de la carciuma, dar pe care nu ii mai tin picioarele si pleoapele.

Pe cand lupta cu frica si cu emotiile negative, renegarea lor, duce la o toxicitate ridicata a realitatii mele. Ca si cum as fi intr-un razboi permanent.

Cum frica nu o sa dispara niciodata, cel mai bine este sa inveti sa colaborezi cu ea. Daca actionezi, emotiile negative devin generative. Frica blocanta se transforma in roiul ala de fluturi pe care il simti in timp ce vorbesti in public. Te ajuta sa devii uman, creativ si plin de resurse.

Ritmul “actiunii” este mai important decat “cantitatea”

Atata vreme am “muncit” in explozii, incat nu am stiut, efectiv, ca pot compune simfonii intregi daca renunt la “cantitate”. In “productivitate”, un calendar este precum un portativ. Si ceea ce faci in fiecare zi este ritmul care sustine creatia ta.

In momentul in care ajungi la limita suportabilitatii tale (fizice, psihice, emotionale) intr-o zi si o depasesti, inseamna ca ai “rupt” ritmul. Ca ai dereglat “muzica” actiunilor tale. Urmeaza santul de care vorbeam mai sus, picioarele tremurande si pleoapele grele, care trag la somn.

Ritmul actiunilor (necatitativ, dar zilnic) sustine performanta.

Ritmul este mai important decat orice tehnica de productivitate pe care o cunosc, mai important decat modul in care iti pui obiective, mai important decat sa ai resurse, mai important decat IQ-ul pe care il ai, mai important decat experienta.

Ritmul este cumva deasupra a tot, atunci cand vrei sa fii un om cu manecile suflecate. Bate calitatea muncii, cat si cantitatea ei.

Ritmul tine de simplitate si emotii

Ritmul il pierzi in momentul in care complici prea mult actiunile tale, cand stai prea mult pe ganduri, cand lasi frica sa te cuprinda, in loc sa iti dai voie sa dansezi cu ea.

Orice simplificare a actiunilor tale, cel putin la nivel mental, te ajuta ca sa tii ritmul. Pentru ca ritmul nu este complicat.

Daca intelegi emotiile care te incearca, pe masura ce actionezi, daca le recunosti, fie ele pozitive sau negative, daca le accepti, atunci ritmul sustine o adevarata opera.

Si daca intelegi ca emotiile tale, atat pozitive cat si negative, fac parte din tine.

O persoana care este productiva este o persoana care gandeste simplu si care isi recunoaste emotiile si le accepta ca facand parte din “echipa”.

[Exercitiu practic] Cum arata un plan strategic pentru 2018?

Spuneam la inceputul emailului ca finalurile de an pentru mine sunt momente ritualice de o importanta vitala pentru ce se va intampla in continuare. Se spune ca oamenii puternici sunt cei care vad in viitor, cei care reusesc sa il contureze.

Cu cat vezi mai departe, cu atat esti mai puternic – pentru ca inseamna ca ai o viziune.

Exista o sansa sa nu poti vedea mai mult de cateva luni in avans. Este un inceput bun!

Exista o sansa buna sa nu se intample ceea ce scrii acum. NU ARE IMPORTANTA.Important este sa fii pe directie, sa fii curajos si sa exersezi continuu. Sa transpui “ce vezi” in realitate.

Vreau sa iti iei cateva ore macar (daca nu zile) si sa reflectezi la cine esti tu, la ce s-a intamplat in 2017 si ce speri sa se intample in 2018.

Scrie pe o hartie, cu stiloul, sau pe un calculator intr-un document word pe care sa il printezi mai apoi.

Sapte puncte pe care sa le respecti, ca si capitole si ghidaj (pur orientativ):

  1. Ce s-a intamplat in 2017 pentru tine?

Ce actiuni ai intreprins? Ce rezultate ai avut? Ce esecuri?

Scrie cateva paragrafe cel putin despre parerea ta despre anul care a trecut
. Poti scrie “la liber”, intr-un stil care sa aduca a insemnare de jurnal, sau schematic, daca simti ca te ajuta mai mult, cu liniute. Important este sa iti dai voie sa fii sincer cu tine si sa povestest putin despre 2017-le tau.

Daca simti ca nu stii de unde sa o apuci, scrie “cronologic”, din ce iti aduci aminte, incepand cu ianuarie 2017, trecand prin fiecare trimestru, pana ajungi in decembrie 2017. E mai putin important cum o faci, mai important este sa o faci.

De obicei dupa un prim paragraf tremurand si nesigur, o sa poti intra in stare de flux. Iar energia care vine din acest exercitiu de introspectie este eliberatoare.

  1. Ce lectii ai invatat din 2017 care sa te poata ajuta pe mai departe

Ce poti face diferit in continuare, ca sa fii o varianta imbunatatita a ta?

Poate ca ai invatat Lectia Esecului si numai aceasta constientizare si poate transforma un an 2017 aparent greu intr-unul valoros. Poate ca ai invatat Lectia Iubirii, si atunci o poti lua cu tine mai departe, in noul an.

Sau poate lectia ta este despre cariera si modul in care functionezi, caz in care ai nevoie de cateva puncte la care sa te imbunatatesti.

Pur si simplu citeste ce ai scris la punctul 1, de mai sus, si la punctul 2 – revino si scrie ce ai invatat – ca sa poti lua mai dparte intr-un 2018 extraordinar.

3. Cine ai fost in 2017?

Ce roluri ai jucat? – antreprenor, angajat (ce angajat), sot, tata, prieten etc.

Schematic, daca se poate. Si daca ai chef, scrie si 2-3 propozitii la fiecare rol jucat, cu impresiile tale sau ce a insemnat fiecare rol in parte.. Dar nu uita ca nu exista un “stil” anume in care sa scrii, este mai important sa o faci in felul tau.

  1. Cine decizi sa fii?

Gandeste-te la propria persoana de peste ani si ani, cand se apropie finalul vietii. Ce ai lasat in urma? Cine esti? Cum te percep cei din jurul tau?

Cine decizi sa fii in 2018 – ca sa ajute aceasta viziune?

Ce rol dintre toate este “liderul”, cel pe care ti-l doresti cel mai mult, la care vrei sa te antrenezi, care vrei sa te reprezinte?
Care sunt celelalte roluri?
La ce roluri vrei sa renunti (din cele de la punctul 3)?

5. Ce iti propui sa obtii in 2018?

Nu pune obiective abstracte, raporteaza-te la ce doresti cu adevarat din punct profesional, personal si spiritual.
 Cauta sa definesti obiectivele in termeni de actiuni pe care sa le faci, mai degraba decat “varfuri” pe care sa le atingi.

In loc de “salariu mai mare”, scrie mai degraba actiunile care duc acolo:
– imi caut un nou loc de munca mai bine platit, cu minim xxxx pe luna

Nu uita ca mai sus am dat doar un exemplu. Daca nu iti vine ce sa scrii, ia o foaie alba si noteaza la liber tot ce ti-ai putea propune intr-un an ideal. Dupa care alege dintre ele ce vrei sa se intampla in 2018, pe “curat” (sfatul asta este pentru perfectionistii care prefera sa nu scrie decat sa raspunda “imperfect” la o intrebare.

Treaba ta este doar una singura, in continuare: SA RASPUNZI. Indiferent cum, in stilul tau, cu obiectivele si visurile tale. Da-ti voie sa crezi si sa notezi ce “vezi”.

  1. Sparge tot ce ti-ai propus pe 2018 in patru parti egale (pe trimestre)!

Ai patru trimestre la dispozitie ca sa “imprastii” aceste actiuni, obiective si dorinte. Scopul este sa devina “comestibil” planul. Aici este partea ceva mai “procedurala”, dar care iti aduce claritatea dupa care tanjesti atat de mult.

  • Ai trimestrul 1 din an – Ianuarie – Martie (pe care probabil o sa il vezi cel mai clar)
  • Ai trimestrul 2 – Aprilie – Iunie
  • Ai trimestrul 3 – Iulie – Septembrie
  • Ai trimestrul 4 – Octombrie – Decembrie

Cauta sa nu aglomerezi primul trimestru (exista o sansa mare sa se intample asta). Scopul este sa iti alegi “campurile” de batalie pe care vei merge si daca iti propui prea multe pentru viitorul apropiat, vei deveni extenuat si dezamagit.Gandeste strategic!

  1. Semneaza-te la final!

Daca ai scris pe calculator, printeaza documentul si semneaza-l de mana, cu un stilou!

Observatii:

– Nu iti propune MULTE lucruri si din multe arii – ci bazeaza-te pe acele actiuni, obiective si dorinte care sunt cu adevarat importante pentru tine.

– Cu cat iti propui obiective din mai multe arii / domenii – cu atat creste sansa sa nu se intample. Cauta sa fii consecvent pe o idee principala

– Nimeni nu atinge TOT ce isi propune (nici macar nu este asta scopul – ci acela de a capata claritate)

– Daca simti frustrare cand iti scrii aceste actiuni,obiective si dorinte – inseamna ca te simti coplesit de imaginea lor si ca ai exagerat raportat la abilitatile si resursele pe care le ai. Asa ca propune-ti sa le obtii pe ele mai degraba (abilitatile si resursele care iti lipsesc).

Nu uita ca ianuarie este momentul cand iti vei sufleca manecile si vei incepe “lucrarea” in planul fizic in care traim. Ce scrii pe foaie iti aduce doar claritate si este un proces pe care il poti repeta de oricate ori ai nevoie.

Insa, in final, diferenta o face – actiunea.

Cat timp ramane totul doar la nivel de vis – te transforma intr-un nebun.

Daca le si pui in practica, macar partial, esti un nebun frumos. 🙂

Este un legamant fata de tine si fata de un viitor mai bun. La anul, cand iti vei face noul “legamant” o sa fii surprins sa vezi gandurile tale si cum ai evoluat pe parcursul celor 12 luni din an.

Cu mult drag,
Daniel.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.