Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Cultură şi Educaţie, Portrete de dascăli — April 13, 2016 at 19:19

Aurelia Drumea: Un dascăl deosebit, o promotoare a valorilor autentice, românești

by

Moto: ”În grădina mea există un mare spațiu rezervat sentimentelor. Grădina mea cu flori este în același timp grădina mea cu gânduri şi vise. Gândurile cresc la fel de libere precum florile, iar visele la fel de frumoase.”

Aurelia Drumea1Azi, a vorbi despre tradiție poate părea că ești cumva în urma societății contemporane… Însă, nu trebuie să trecem prea ușor cu vederea faptul ca tradiția înseamnă o sumă de valori a comunității în mijlocul căreia ne-am născut și punctul de plecare atunci când dorim să inovăm.

Continuând periplul printre oamenii care sunt capabili să lase în urma lor valori palpabile și autentice, dascălii, vin și vă prezint o doamnă a folclorului, profesor Aurelia Drumea. Eu personal am cunoscut-o în 2013, cu ocazia spectacolului „Suflet de Român” – Bucurie și Speranță, unde a urcat pe scenă alături de alte două eleve de-ale sale și a susținut în mod voluntar acțiunea românilor pentru români, în cadrul campaniei „Aducem Basarabia Acasă”.

Aurelia Drumea, este o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, prin comportamentul și respectul pe care îl are nu doar față de tradiții și folclorul românesc, dar și pentru semenii săi. Este un om care te privește în ochi și are curajul să spună ceea ce gândește, nu îi plac și nu îi apreciază pe cei care pun mai mult preț pe valorile materiale decât pe cele morale, care au la îndemână instrumente de a ajuta și nu o fac. Este unul dintre acei oameni care s-a pus viața și priceperea în slujba comunității, și care este mândră de rădăcinile sale bine înfipte în țarina comunei Ștefan Vodă.

D-na prof. Aurelia Drumea poartă muzica și folclorul alături de fiicele sale, pe care le ține cu mare sfințenie în sufletul său. Pentru d-na prof Drumea Aurelia, tradițiile, portul popular, muzica populară, sunt un bulgăre de aur, întruchiparea adevăratei bogății a poporului nostru, pe care dorește să le transmită generațiilor viitoare așa cum le-a primit și ea la rândul său.

aurelia drumeaA făcut facultatea  de muzică din dragoste și prețuire desăvârșită pentru muzică. La folclor a beneficiat de talentul profesorului Mustățea Aurel, care a ajutat-o să pună în muzică și mai multă dragoste și pasiune. Simte o deosebită plăcere în a reda frumusețea cântului popular și al folclorului românesc autentic. A îmbinat utilul cu plăcutul dar nu i-a fost ușor, dar cu toate astea, când privește în urmă spune că este fericită pentru că a reușit să facă lucrurile bine și mai ales, să facă ceea ce i-a plăcut mai mult și ceea ce și-am dorit de mică, muzica.

Este în învățământ de 14 ani, și crede că școala prin calitatea sa educațională, poate reprezenta unul dintre locurile de păstrare și transmitere a valorilor de identitate națională. Prin muzică încearcă educația tinerei generații în spiritul păstrării tradițiilor și valorilor autentice, chiar dacă în momentul acesta este o preocupare sumară și care figurează prea puțin în programele de învățământ, iar, de multe ori, chiar în activitățile extrașcolare. Pentru a suplini această infimă prezență a muzicii în programa, Aurelia Drumea, îndrumă și educă în mod voluntar copiii care simt aplecare spre muzică și dansul popular.

aurelia drumea5Dar, pentru a pătrunde în lumea tradițiilor populare și ale cântului popular, acum vă invit să luați parte la discuția plină de învățăminte demne, de luat în seamă.

Liliana Manea: Se spune că folclorul este sufletul neamului românesc, talpa ţăranului român  şi rădăcina acestui neam, și că nu nu vine pe lume pentru că vrem noi, ci că vrea Dumnezeu. La d-voastră cum a venit folclorul, de unde a venit această dragoste pentru muzica populară?

Aurelia Drumea: A venit la mine pentru că aşa a vrut Dumnezeu. Mama mea era de la Domnești, Curtea de Argeș, iar eu am copilărit mai mult pe acolo. Chiar dacă ei se așezaseră pe meleagurile Bărăganului, la Ștefan Vodă, unde m-am și născut, o parte din copilăria și adolescența mea, vacanțele copilăriei mele de fapt, le-am petrecut în zona Argeșului, zonă care m-a influențat și m-a crescut frumos în grădina folclorului.

Bunicul meu la vremea respectivă, era primar, adică gospodarul comunei, și eu mergeam împreună cu el la foarte multe adunări de folclor, care la vremea aceea însemnau spectacole și baluri, care se făceau la sfârșitul fiecărei săptămâni. Sâmbetele și duminicile erau sărbători ale folclorului, și nunțile care se țineau timp de trei zile.

Îmi amintesc că, fiind copil îmi plăcea să cos împreună cu bunica, vecinele din sat și alte tinere din comună, așa cum este obiceiul. Coseam și cântam foarte multe cântece folclorice. Am crescut cu folclorul în casă și peste tot în jurul meu, prin tot ceea ce făceam.

Mama mea… Dumnezeu să o odihnească!… cânta și ea. Cântul ei se auzea pe difuzor, așa cum era în anii aceia. Pe vremuri, artiștii de la sat erau chemați la ”Sfatul Popular” (așa se chema înainte primăria), și așa a beneficiat și mama mea de un reportaj, de înregistrare care era difuzată la difuzor. În familia mea toți au îndrăgit cântul popular. Bunicul și bunica mea cântau, mama cânta, iar tatăl meu chiar și acum la 84 de ani îl mai aud glasul fredonând melodii de folclor prin curte … așa am crescut eu, cu folclorul și cu muzica populară.

Liliana Manea: Ați avut gena folclorului în familie, d-voastră nu ați făcut altceva decât să o perpetuați.

Aurelia Drumea: Da, în familia mea s-a perpetuat folclorul, cântul și dansul popular ne-au însoțit de mici. Familia mea spunea că, un om ca să fie complet trebuie să le știe pe toate: să fie un bun gospodar, să știe să danseze și să cânte. Și aveau mare dreptate pentru că în folclor se regăsește toată viața țăranului, a omului simplu, care-și muncește pământul și are grijă să transmită mai departe valori reale și neprețuite pentru educația copiilor săi.

Liliana Manea: Acum înțeleg de ce ați ales Facultatea de Muzică și de ce ați ales acest drum în viață. Sunteți un om care vine dintr-o lume și dintr-o poveste frumoasă… lumea autenticului, a folclorului românesc. Știu că ați cooperat și ați colaborat cu multe unități de învățământ din județul Călărași. Unde vă desfășurați activitatea în prezent și ce proiect vă este mai aproape de suflet?

Aurelia Drumea: Toată această pasiune și dragoste pentru folclor, eu am misiunea să o transmit mai departe, din generație în generație, prin viu grai. Am norocul să fac ceea ce îmi place și mai ales, am avut norocul ca în cariera mea să întâlnesc oameni excepționali care m-au ajutat să evoluez ca profesionist, și aici aș menționa: prof Mustățea Aurel, coregraful Dumitru Savu, coregraful Aurel Mailat, etc.

Am activat ca profesor de muzică la Palatul Copiilor Călărași, la Liceul Danubius, la Școala de Arte și Meserii Grădiștea, și am colaborat de asemenea în proiecte minunate cu multe dintre instituțiile de învățământ călărășene, cum ar fi: la LTME, Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul” Călărași, Școala gimnazială Dragalina, Școala gimnazială Independența, Liceul ”Știrbei Vodă” Călărași, etc., unde am pregătit copii în vederea participării lor ca soliști vocali de muzică populară și ușoară.

aurelia drumea1Proiectele mele de suflet sunt toate. Am colaborat și am coordonat foarte multe proiecte în cei 14 ani de învățământ, și pe toți copiii care mi-au trecut prin mâini, i-am iubit și îi iubesc, pentru că îndrăgesc tradițiile și folclorul românesc. Îmi aduc aminte cu plăcere de primii pași ai grupului ”Florile Bărăganului” Grădiștea, o zonă care a reușit să-și păstreze și să-și transmită tradițiile mai departe. Cu acest grup am participat la Festivalul internațional de Tradiții Folclorice și Meșteșugărești de la Razgrad-Bulgaria, unde am fost preferații publicului.

De asemenea, am colaborat cu ISJ Călărași ca și expert folclor în proiectul european educațional cu școala de la Glavinitsa – Bulgaria, unde am mers împreună cu copiii de la Liceul ”Știrbei Vodă” care au încântat publicul prin frumusețea costumelor și cântului românesc. Îmi cer scuze dacă nu le menționez pe toate, dar nu sunt obișnuită să vorbesc despre mine.

Știu doar că am reprezentat cu cinste și onoare atât școala românească cât și țara, oriunde am mers în numele folclorului românesc. Întotdeauna am cinstit atât steagul României cât și emblema Călărașiului.

aurelia drumea7În prezent, la școala nr. 9 ”Constantin Brâncoveanul” este activitatea de bază, dar merg o dată pe săptămână și la Grădiștea unde am o zi pe săptămână cursuri. Bineînțeles că nu am cursuri și la mine în comuna natală, la Ștefan Vodă, unde am în formare copiii clasele I-III, a V-a și a VII-a. La Ștefan Vodă am creat un ansamblu care se numește ”Cununa Bărăganului”, al cărui nume a fost inspirat din frumusețea cununilor din grâul de Bărăgan.

Liliana Manea: Și de când funcționează ansamblul ”Cununa Bărăganului”? V-am văzut la ansamblul mare ”Bărăganul”, are vreo legătură cu el?

Aurelia Drumea: Ansamblul ”Cununa Bărăganului” și-a început activitatea odată cu începerea anului școlar 2015-2016. Este un proiect de suflet pentru că este acasă la mine, în comuna Ștefan Vodă, și avem vise mari în ceea ce îl privește și cu siguranță le vom realiza, pentru că sunt o persoană care îndeplinește ceea ce spune și gândește.

La ansamblul ”Bărăganul”, în cadrul Casei de Cultură Călărași, am activat timp de opt ani ca solist vocal și dansator al ansamblului. Acum colaborez ocazional, când sunt invitată la zile de sărbătoare, cum ar fi: Zilele Municipiului Călărași, la festivalul internațional de folclor ”Hora Mare”, ”Sărbătoarea Primăverii” etc.

Liliana Manea:  D-na Aurelia Drumea, ce intenționați pe viitor? Știu, pe primul plan este muzica și folclorul românesc, dar știu totodată ce vreți să vă implicați mult mai profund în viața comunității de la Ștefan Vodă.

Aurelia Drumea: Eu spun că atâta timp cât îmi va permite Dumnezeu, voi duce folclorul mai departe şi prin copiii pe care îi pregătesc, simt că folclorul va fi veșnic. Eu personal nu îl voi lăsa să piară. Muzica folclorică românească este cea mai frumoasă caracterizare a acestui neam, pentru că indiferent unde am merge și ce am face, folclorul ne reprezintă atât în țară cât și peste hotare.

aurelia drumea9Îmbrăcând ia noastră românească națională, arătăm frumosul, blândețea, sensibilitatea și bunăstarea acestui popor. Cântecele pe care le interpretez o parte sunt moștenite de la regretatul Dumitru Savu, dar altele sunt culese cu dragoste din comunele județului Călărași, de la bătrânii satelor.

În ceea ce privește comuna Ștefan Vodă nu numai că sunt deja implicată în viața acestei comunități prin strânsa legătură cu copiii și părinții lor, ci intenționez să pun umărul la renașterea comunei Ștefan Vodă, leagănul meu natal.  Mai departe vom vedea ce va fi, cum va vrea Dumnezeu, dar, de noi va depinde cum vom așeza în viața noastră ceea ce ne dă el.

Liliana Manea: Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru că nu încetați a promova folclorul, cel care formează identitatea individului și contribuie la spiritul epocii și al idealului național… nu sunt vorbe mari sau iraționale, sunt doar adevăr. Folclorul și muzica trebuie Integrate și nu Studiate în școala românească. Vă urez succes în îndeplinirea tuturor ideilor și idealurilor d-voastră!

[wzslider autoplay=”true”]

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.