People-Passion-Performance — July 31, 2017 at 19:26

Alfabetizare Digitală?Sigur că avem mare nevoie de Alfabetizare Digitală!

by

 Digital Europe Banner

Source: World Economic Forum

Într-un articol scris anul trecut, tot cam pe vremea asta (Avem încă nevoie de alfabetizare digitală?), îmi exprimam mirarea în legătură cu concluziile rapoartelor DESI (Digital Society and Economy Index) și ”Cloud computing for business yet to go mainstream in the EU” publicate de Comisia Europeană, respectiv EUROSTAT. În ambele analize România apărea pe ultima poziție în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană. Ei bine, anul acesta nu mai sunt uimit… În recentul raport DESI: ”How digital is your country? New figures show action needed to unlock Europe’s potential”, România se află tot pe ultima poziție, dar suntem lăudați pentru că am făcut progrese și suntem incluși în plutonul țărilor Catching-Up, cu o creștere peste media europeană.

Principala concluzie a studiului DESI 2016 este că, în pofida unui oarecare progres legat de o creștere a conectivității în zona publică, fenomenul de transformare digitală a Europei decurge foarte încet.

Împreună către o Piață Digitală Unică

Înlocuind tradiționalul program UE axat pe Agenda Digitală, noua strategie Digital Single Market reprezintă principalul program al Comisiei Europene de focalizare pe dezvoltarea digitală. În noua viziune, cetățenii, guvernele și mediile de business pot avea acces egal la beneficiile erei digitale, favorizând unificarea celor 28 de piețe ale țărilor membre. Asta ar putea contribui cu peste 415 miliarde de euro la economia UE și ar putea crea mii de noi locuri de muncă.

Strategia Digital Single Market este bazată pe următoarele direcții strategice:

Noile clustere ale țărilor din UE

Indexul European general a progresat la o valoare de 0.52 in 2016, față de 0.50 anul trecut. Ce reprezintă această creștere de două zecimi de index DESI? Comisia Europeană apreciază că principalele dimensiuni unde s-au înregistrat progrese în ultimul an sunt Conectivitatea și Integrarea Tehnologiilor Digitale. Pentru o mai buna apreciere a evoluțiilor individuale, începând cu acest an a fost gândit un grafic care are ca axe Creșterea și Scorul, unde mediile europene delimitează 4 cadrane. Fiecare dintre acestea găzduiesc clustere de țări ierarhizate în felul următor: :

Clusters

Running ahead: Austria, Estonia, Germania, Malta, Olanda și Portugalia – adică țările cu cea mai rapidă creștere și cu scoruri peste media UE;

Lagging ahead: Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Suedia și Regatul Unit – țări cu scoruri mai mari decât media EU dar cu o creștere mai domoală;

Catching up: Spain, Croația, Italia, Letonia, România și Slovenia – țări aflate în creștere mai accentuată dar cu scoruri sum media UE;

Falling behind: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Grecia, Franța Ungaria, Polonia și Slovacia – țătile cu sreștere și scor mai mici decât media UE.

 

compared

 

Ce este Digital Economy and Society Index?

Digital Economy and Society Index (DESI) este un instrument online ce își propune să măsoare progresul făcut de către țările membre ale Uniunii Europene către o societate bazată pe economie digitală. DESI este un indice compozit bazat pe cinci direcții principale care împreună reunesc peste 30 de indicatori:

DESI

Conectivitatea: cât de dezvoltate sunt rețelele de comunicații de bandă largă;

Capitalul uman/ Abilitățile digitale: o estimare a abilităților digitale deținute de populație și de forța de muncă;

Utilizarea Internetului: cât de populare sunt activitățile online, de la știri la banking sau cumpărături;

Integrarea tehnologiilor digitale: cum sunt asimilate de către comunitățile de business principalele tehnologii digitale precum: facturarea electronica, serviciile Cloud, comerțul online și altele;

Servicii publice digitale: nivelul de penetrare a servicilor online, de la e-government la e-health.

La calcularea valorii de index pentru o țară, fiecărui set și subset de indicatori îi este atribuită o pondere de către experții Comisiei Europene. Conectivitatea și abilitățile digitale  (‘capitalul uman’) sunt considerate ca fundații ale indexului DESI, fiecare având o pondere de 25% la scorul general, a cărui valoare maximă este 1. Integrarea tehnologiilor digitale reprezintă 20%, iar activitățile online (‘gradul de folosire a Internetului’) și serviciile publice digitale contribuie fiecare cu 15% la scorul general.

Care este valoarea digitală a României?

România are un punctaj global de 0,35 și se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE. Uitându-ne la diagrama pentagonală a celor 5 direcții analizate de DESI, putem face o estimare rapidă a poziționării României în raport cu media țărilor din clusterul Catching-Up si cu media UE:

Romania DESI diagram

Conectivitatea – este de departe direcția la care stăm cel mai bine, cu un scorul de 0.5 (poziția 23 pe ansamblul UE), sensibil egal cu cel al mediei pe cluster (0,51), dar totuși sub media UE (0,6).

Principalele probleme de rezolvat în privința Conectivității sunt creșterea nivelului de acoperire pentru rețelele de bandă largă (89% față de media UE de 97%) și creșterea numărului de abonați la rețele broadband fixe (60%, mult sub media UE de 72%).

În ciuda unei concurențe acerbe a furnizorilor de servicii, se pare că unul dintre factorii care frânează rata abonamentelor este legat de prețul încă destul de ridicat al serviciilor în raport cu venitul brut…

Cel mai bun subdomeniu cu care ne putem lăuda este viteza accesului la Internet. Cele 63% atribuite abonamentelor fixe la bandă largă ne poziționează pe locul 2 la nivelul UE, după Belgia și mult mai bine decât media de 30% pentru UE.  Interesant de urmărit care vor fi progresele înregistrate în urma recentelor măsuri adoptate de ANCOM la nivelul pieței de bandă largă fixă.

Capitalul uman/ Abilitățile digitale – în ciuda unui progres minimal și a strădaniilor simpaticului cioban Ghiță, doar 52% dintre români accesează în mod regulat Internetul, față de o medie de 76% pe UE. Aproape o treime dintre români nu au deschis niciodată un browser de Internet, ceea ce ne poziționează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu numai 26% abilități digitale.

Nici din perspectiva forței de muncă nu stăm mai bine, căci doar 46% din populația activă posedă abilități digitale, ceea ce poate fi o barieră în dezvoltarea economică a țării. Îmbunătățirea deprinderilor digitale se poate face prin generarea mai multor joburi de profil sau cel puțin prin introducerea unor activități specifice în joburile existente. Acolo unde este cazul și acolo unde se poate.

Adevărata noastă frustrare apare atunci când vorbim despre specialiștii IT, unde ne situăm abia pe locul 21 între țările UE, cu doar 2,7% IT-iști din totalul forței de muncă. Puțin mai bine suntem poziționați la nivelul absolvenților STEM (Science, Technology and Mathematics), unde cu o populație de 1.7% dintre românii cu vârstă cuprinsă între 20 și 29 de ani ne situăm pe locul 15 între țările UE. De comentat totuși ca la capitolul specialiști datele s-ar putea să fie cam vechi, indexul DESI fiind bazat pe informații din anii 2012-2013… s-ar putea totuși ca aici să stăm ceva mai bine…

Folosirea Internetului – e bazată pe o serie de activități online unde media de 0,34 nu numai că ne apropie de media UE (0,45), dar suntem departe și de media țărilor din cluster (0,4).

Potrivit datelor DESI, 67% dintre români citesc noutățile online, 46% ascultă muzică sau se uită la filme, 36% descarcă filme online, iar 42% comunică pe Internet. Dar, Surpriză!: De departe cel mai bine ne poziționăm la folosirea rețelelor sociale, unde pentru un segment al populației cuprins între 16 și 74 de ani (?!) suntem pe locul 3 în UE, cu un index de 78%, față de media europeană de 63%. Dar deși ne place să pierdem mult timp în social media, doar 9,6% dintre noi folosesc în mod regulat servicii bancare online și doar 18% cumpărăm de pe Internet, ceea ce ne descalifică din nou, coborându-ne pe pozițiile 27 și 28 din UE. Un comportament destul de contradictoriu din care reiese că băncile și magazinele online ar trebui să investească ceva mai mult în alfabetizarea utilizatorilor și în crearea deprinderii de folosire a mediilor digitale.

Integrarea tehnologiilor digitale – este o altă direcție de evaluare DESI care nu ne favorizează. Media de 0,2 ne coboară iarăși pe ultima poziție, la mare distanță de media UE (0,36), dar și de media țărilor din cluster (0,31).

O adevărată economie digitală se bazează pe implementarea unor serii de avantaje ce sunt asociate cu eficiența și profitabilitatea. Asta trebuie să ne dea mult de gândit, pentru că ar putea să reprezinte adevărata cauză  care face ca în multe domenii economice să batem pasul pe loc. Pe ce metrici se bazează evaluarea indexului de asimilare a tehnologiilor digitale? Pe câteva lucruri simple, toate evaluate la nivel enterprise, adică organizații cu peste 10 angajați, mai puțin cele din sectorul financiar: partajarea informației electronice (22%), folosirea social media în scopuri de business (6.5%), accesarea unor servicii Cloud 5.7%. Activitățile legate de comerțul electronic nu reușesc să ne îmbunătățească poziția. Doar 7,4% dintre companiile mici și mijlocii folosesc sisteme de vânzare online, 1,9% vând online în alte țări, iar doar 4.9% obțin o parte semnificativă din venit prin activități economice online. De subliniat că la subdomeniul facturi electronice nu există nicio informație despre situația din România, ceea ce desigur că nu ne ajută în cuantificarea valorii de index pentru clasamentul general.

Serviciile publice digitale – dacă nu am avut prea mare succes cu specialiștii și integrarea digitală în activitățile curente de business, de ce să avem pretenția ca serviciile publice generale să ne ridice în clasamentul Europei? Și la acest capitol, cu o medie a valorii de index de 0,33 ne situăm pe locul 27, foarte departe de o valoare utopică de 0,55 a mediei EU.

Adoptarea tehnologiilor online în serviciile publice moderne este principala sursă de reducere a cheltuielilor la nivel public. Aici DESI ne privește cu multă compasiune, apreciind cu destulă delicatețe că oferta României pentru serviciile publice este de departe cel mai puțin sofisticată… Procentele de 8% pentru numărul de utilizatori ai serviciilor de eGovernment, indexul de 5,5 (într-un clasament de la 0 la 100) și cel de 54 (din marja de 0-100), pentru utilizarea de formulare online. O mică surpriză aici, nu pentru poziționare, ci pentru utilizarea ca factor metric al deschiderii către Open Data. Aici ni se atribuie un punctaj de 435, cu mult peste media UE de 351, și în real progres față de anul trecut  (scor 270), ceea ce ne propulsează către un neașteptat loc 9 ( ați citit corect: locul NOUĂ) în clasamentul european.

Concluziile DESI

  • Față de anul trecut, un procent mai important din populație este abonat la rețele în bandă largă și datorită calității ridicate a acestora
  • Nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării.
  • Utilizarea Internetului a crescut, în principal datorită unei mai mari participări în cadrul rețelelor sociale.
  • Pe de altă parte, întreprinderile din România ar trebui să exploateze mai bine avantajele oferite de rețelele de socializare, de comerțul online și de aplicațiile de tip Cloud.
  • Ponderea utilizatorilor care interacționează cu autoritățile publice a crescut, dar este în continuare cea mai scăzută din UE.
  • România face parte din grupul țărilor aflate într-o fază de recuperare a decalajelor , deoarece, cu toate că încă înregistrează rezultate mai slabe decât cele din UE în ansamblu, s-a dezvoltat rapid în ultimul an și a ajuns mai aproape de media UE.

 Concluziile noastre

Cele mai bune poziții în clasamentul UE:

  • Locul 2 – (63%) subscripții la rețele de bandă largă de peste 30 Mbps
  • Locul 3 – (78%) nivelul de utilizare a rețelelor de socializare, medie pe 3 luni, interval de vârstă 16-74 de ani;
  • Locul 9 – (435 puncte dintr-o marjă de la 0 la 700) pentru integrarea Open Data în serviciile publice digitale;
  • Locul 11 – (36%) folosirea de servicii video on-demand, față de locuințele care au un aparat TV;
  • Locul 14 – (4%) pentru utilizarea tehnologiei RFID de către companiile cu peste 10 angajați, cu excepția celor din sectorul financiar.

 

Ultima poziție în clasamentul UE (Locul 28)

  • Clasamentul DESI general – cu un punctaj de 0,5 departe de media de 0,52 pentru EU, dar în creștere cu 3 sutimi față de anul trecut…
  • Clasamentul abilităților digitale/ capital uman – din perspectiva numărului de utilizatori Internet (52% față de media UE de 78%), dar și al populației cu abilități digitale… și asta în pofida faptului că la nivelul de utilizare a rețelelor sociale suntem pe locul 3 (?!). De unde și concluzia că desi ne place să pierdem timpul pe Internet la gargară cu prietenii, asta nu e suficient pentru a fi destul de ”deștepți” și din punct de vedere digital…
  • Clasamentul integrării tehnologiilor digitale: la nivel general (scor 0,2 față de 0,36 media UE) și din perspectiva integrării social media în mediile de business (6,5% față de 18% media UE)…
  • Clasamentul serviciilor publice digitale: aici pe general suntem pe locul 27 si numai adoptarea Open Data ne salvează de ultima poziție. În rest suntem pe un constant loc 28 la: folosirea serviciilor eGovernment (dor 8% față de 32% media UE), utilizarea formularelor online și la utilizarea serviciilor publice online…

Fără prea multe alte comentarii, sunt o grămadă de lucruri de discutat pe baza acestor clasamente care au în primul rând un rol calitativ-consultativ. Ar fi cazul să revenim și să dezbatem cele mai importante concluzii ale acestei evaluări, dar mai ales să discutăm ce s-ar putea face…

cloudmania2013.com

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.