Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Clubul de Excelenţă, Cultură şi Educaţie — December 14, 2018 at 20:23

100 de ani de simțire și tradiție românească, pe scena festivalului Moștenitorii – ediția a IV-a

by

Suntem în perioada cea mai iubită de toţi pământenii și binecuvântată de Dumnezeu prin frumusețe, bucururie, dragoste, încredere și bunătate. A început perioada sărbătorilor de iarnă, este luna binecuvântată cu praf de stele, este perioada când avem parte de toată splendoarea și farmecul colindelor, tradițiilor și obiceiurilor românești… când totul ne îndeamnă la Iubire, Nădejde, Speranţă, Bun Simţ, Încredere, Curaj, Altruism, Bunătate și răbdare cu semenii noștrii. Acestea sunt valorile de bază ale oricărui creştin şi ale unei societăţi normale. De ce ar trebui să ne reamintim mereu valorile de bază ale vieții noastre? De ce trebuie să perpetuăm tradițiile și obiceiurile și să transmitem prin viu grai colindele?  

Pentru că folclorul este sacru şi reprezintă esenţa noastră românească prin costumele, dansurile şi muzica care se transmit de la o generaţie la alta… Trecutul e prezentul viitorului românilor, care se transformă într-un miracol al supraviețuirii milenare al acestui popor… Și pentru că anul acesta noi, toți românii, am sărbătorit 100 de ani de la realizarea Marii Uniri, este normal să înțelegem că trebuie să fim cât mai aproape de copii, de educație și dascăli, pentru că, și mă repet ori de câte ori va fi nevoie, ”omul nu poate deveni om decât prin educaţie”, iar educația generală este completată de educația patriotică, prin insuflarea dragostei de Patrie sau Patriotismului, mândria de a fi Român. Sentimente pozitive şi firești și care trebuie aprinse în sufletele copiilor încă din primii ani de viață, pentru că dragostea de neam și țară, cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor noastre, contribuie la conturarea identității și sentimentul apartenenţei la comunitatea naţională românească.

În acest spirit, miercuri, 12 decembrie 2018, s-a desfășurat cea de-a IV-a ediție a Festivalului Moștenitorii, la Sala Barbu Știrbei Călărași, eveniment organizat de Inspectoratul Școlar Județean Călărași în parteneriat cu Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași. Și, așa cum spuneam mai sus, pentru că festivalul s-a desfășurat în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, cei peste 400 de preșcolari participanți la festival, au celebrat împreună educatorii, profesorii, părinții și cu toți cei prezenți în sală  ”100 de ani de simțire și tradiție românească”, pentru că: ”Suntem români, trăim în România și avem dreptul sfânt de a iubi și apăra această țară frumoasă!”

Micii Moștenitori ai folclorului, tradițiilor și obiceiurile neamului românesc, au sosit de prin toate grădinițele județului Călărași și au pășit mândri pe scenă, dăruind un regal al costumelor populare, al tradițiilor, obiceiurilor și folclor autentic, dar mai ales prin chipurile lor angelice au reușit să transmită că sunt mândri mici moștenitori ai acestui neam, păstrătorii tezaurului neamului românesc – folclorul, cu toate componentele lui, de la cântecul popular, la obiceiuri și tradiții, la mituri, etnografie și vestimentație, averi care dovedesc existența și perenitatea poporului nostru, continuitatea şi unitatea în timp şi spaţiu.

Pentru că Centenarul este despre Educație, în concepția celei de-a IV-a ediții a Festivalului Moștenitorii s-a inserat pe lângă dans, muzică, tradiții și obiceiuri populare… momente din Istoria glorioasă a neamului românesc, evenimente marcante ale luptei noastre pentru unitate națională, știut fiind faptul că doar cunoscând trecutul vom avea șansa de a ne păstra identitatea națională și de a recupera nădejdea și speranțele într-un viitor mai bun.

Coordonatorul festivalului a fost inspector pentru educație timpurie al IȘJ Călărașiprof. Georgica Olteanu.

Ca în fiecare an, gazdele scenei – moderatoarele festivalului, au fost Daniela Soare și Georgica Robuleț. Ineditul acestui an a fost faptul că spectacolul s-a derulat în trei părți, structurate astfel:

  • Partea I – gala aniversară intitulată România Centenară
  • Partea IIRomânia, te iubim, în cânt și joc te slăvim!, spectacol de cântece și jocuri specifice zonelor folclorice ale țării
  • Partea III100 de ani de simțire și tradiție românească – Sărbătorile de iarnă la români, datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou.

În continuare sper să vă introduc în atmosfera festivalului, prezentându-vă fiecare moment în parte.

Partea I –  Gala aniversară ”România Centenară”

Scenariul momentului emoționant ”România Centenară” a fost propus de prof. Vasilica Duțu, iar regia lui a fost asigurată în colaborare cu Daniela Soare și cu elevi ai școlii călărășene, actori ai Trupei Trepte, fondată și  coordonată de Ștefan Nițu. În ordinea intrării în scenă elevi actori au fost:

  1. Burebista a fost interpretat de Ilie Daniel Ștefan. Dacii au fost preșcolarii de la GPP Țara Copilăriei, coordonați de Anghel Ionela, iar romanii copiii de la GPP coordonați de Georgeta Dincă.

Dacii liberi ai lui Burebista și Decebal sunt fiii și ocrotitorii mei, cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Ei au fost cu toții unul și m-au dorit întreagă. Eu sunt sălașul unde s-au născut și unde au învățat să păstreze unitatea neamului. M-au numit Dacia. Mă las vouă moștenire până ce unirea se va înfăptui din nou. Atunci și numai atunci, durerea și nesiguranța vor fi pe veci stârpite, iar eu voi fi iarăși cum am fost.

”Cât vezi cu ochii, până hăt departe, se întind pământurile noastre. Aici e statul dac! Aici e Dacia! Avem de păstrat un singur legământ: Să nu ne plecăm genunchii în fața nimănui! Niciodată!  Câtă vreme avem brațe tari și-o inimă-n piept, ne vom bate pentru acest pământ frumos și bun! Avem un ultim drept: acela de a muri!”

În încheierea momentului copiii de la grupa Prichindeii  GPP Țara Copilăriei Călărași au interpretat cântecul ”Mândri că suntem daci”

  1. Mihai Viteazul a fost interpretat de Brașoveanu Sebastian

”Io, Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei! Pohta ce-am pohtit! Nu voi înceta să lupt cu turcii până ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi! Nu mă voi opri din lupta mea în slujba crucii! Și nici bravii mei oșteni! Ne-om face zid în fața hoardelor păgâne!  Pe acest pământ, cine vine ca prieten e binevenit și-l primim cu pâine și sare. Cine va voi să ne asuprească îl vom primi cu tăișul fierului.

Vreau ca acest popor să știe din ce în ce mai mult ce vrea. Pentru a trăi viața care ți-a fost dată trebuie să o meriți, atât ca om, cât și ca neam, în fiecare clipă. O viață avem, români, și-o cinste. Deșteptați-vă că am dormit destul!”

La finalul momentului, Grupul Moștenitoarele au interpretat melodia ”Codrule, codrule drag!”.

Iar copiii Bianca Petcu și Tiberiu Pavel de la GPP Țara Copilăriei, au recitat poezia ”Acolo este țara mea!”

  1. Alexandru Ioan Cuza a fost interpretat de Pantilie Robert, iar România de Daniela Soare.

”Oameni buni! Jur în numele Prea Sfintei Treimi, aici, în fața țării mele, că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele patriei, că în întreaga mea domnie voi veghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, neavând înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației române.  Așa Dumnezeul nostru și compatrioții mei să-mi fie ajutor!

Mai jur că voi fi domn constituțional și așa voi rămâne. Numai pacea dintre noi, oameni buni, numai iubirea pot să ne întărească și așa, mână în mână, și conducătorii, și poporul, să scoatem țara, s-o ridicăm din căderea unde au adus-o nefericitele întâmplări ale trecutului.

Având toate acestea în sufletul nostru vom avea parte de un viitor pe măsură, iar strigătul nostru se va auzi până în tăriile cerului: Trăiască Principatele Române! Trăiască Principatele Române! Trăiască Principatele Române!”

La finalul momentului au intrat în scenă copiii de la GPP Țara Copilăriei Călărași, împreună cu educatoarele Anghel Ionela și Dincă Georgeta, Gugu Georgiana și Sarchizian Laurenția, Robuleț Georgica și Ivanciu Diana.

  1. Generalul Eremia Grigorescu a fost interpretat de Seinu Iulian Octavian, Regina Maria de Andreea Dragomir și Regele Ferdinand de Antonio Tilică, iar România de Daniela Soare.

Pe tot cuprinsul meu s-a grăit mereu la fel. Poporul român are pretutindeni același temperament, aceleași obiceiuri, simte și vede la fel. De aceea, fiii mei au strigat într-un glas: Noi vrem să ne unim cu țara!

Și Ferdinand întregitorul s-a așezat chezaș Marii Uniri și reîntrupării României Mari la care visam cu toții. Erau atunci prea multe brațele care implorau spre cer. Același vis în mintea tuturor, un vis lung, care începea să doară.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina sublimă a istoriei românilor. Din Carpați și până la bălțile cu trestii dunărene același spirit plutea peste români. Sămânța din care a răsărit acest popor e nobilă și nu va pieri decât atunci când fii mei vor uita noblețea seminției lor.

”Neamul acesta va trăi. Trebuie să trăiască! Iar eu voi trudi pentru el cu tot sufletul meu. Te binecuvântez, iubită Românie, țară a bucuriilor și a durerilor mele! Binecuvântez țara și-i rog pe copiii mei să nu uite că încrederea în Dumnezeu e o călăuză în fericire și-o mângâiere în suferință. Îi rog pe copiii mei să fie uniți, să se sprijine între ei și să sprijine țara.” – Regina Maria 

”Majestatea Voastră! Scumpă Doamnă! Știu câte ați făcut pentru acest neam în apropierea liniilor inamicului. Trupele noastre au un moral cu totul și cu totul deosebit și datorită prezenței d-voastră.  Dar ostașii noștri, domnule general, cum bine știți, n-au uitat că după Basarabia și după Bucovina, mai lipsea o piatră dintre cele mai scumpe: Ardealul, cu ținuturile sale locuite de români. Azi, prin lupta lor victorioasă, au adus acasă această ultimă piatră scumpă a devenirii noastre naționale.  Să privim cu încredere în viitor, uniți în gânduri și simțire! Să dorim României puternice și unite un viitor pe măsură! Trăiască România Mare!” – Regele Ferdinand 

La finalul momentului a răsunat emblematicul cântec patriotic ”Treceți, batalioane române, Carpații!interpretat de educatoarele de la  GPP Țara Copilăriei Călărași: Anghel Ionela și Dincă Georgeta, Gugu Georgiana și Sarchizian Laurenția, Robuleț Georgica și Ivanciu Diana.

A urmat de la GPP Voinicel Călărași o româncuță frumoasă, o ”fărâmiță de om”, Achim Mariana, a cărei interpretare a cântecului ”Transilvanie frumoasă!” a emoționat tot publicul. Apoi, Yasmina Culcea de la GPP Aricel Călărași a recitat poezia ”Nu uit!”.

La finalul primei părți, vocile frumoase ale cadrelor didactice din Grupul Mostenitoarele s-au făcut remarcate prin interpretarea cântecului: ”Nu uita că ești român!”

Acum aș dori să vă dau citirii discursul emoționant al inspectorului pentru educație timpurie al IȘJ Călărașiprof. Georgica Olteanu, despre a fi ”Mândru să fii Român!”,  pe care vi-l prezint integral, pentru că sincer… merită citit!

”Cu siguranță această gală aniversară – România Centenară, la fel ca întregul program al Festivalului Moștenitorii de astăzi, ajuns la cea de-a IV-a ediție, nu numai că ne reamintește că suntem români, dar ne și insuflă sentimentul de mândrie că suntem fiii României.

Pentru fiecare dintre noi, mândria de a fi român are o conotaţie specială.

Pentru copiii noștri, a fi român înseamnă a trăi în această țară frumoasă și liberă, în siguranță și în pace, în sânul familiilor iubitoare, alături de prieteni și colegi, bucurându-se de toate drepturile ce li se cuvin pentru a se dezvolta armonios.

Pentru noi, adulții, a fi român înseamnă să cinstim trecutul, să construim prin munca noastră un prezent demn de un cetățean european și un viitor pe măsura visurilor noastre și ale copiilor noștri.

Am încercat prin această manifestare să ilustrăm atât respectul pentru trecutul glorios al patriei, cât și mândria de a trăi pe aceste meleaguri încărcate de spiritualitate. Copiii noștri iubesc ceea ce moștenesc de la părinții, bunicii și străbunicii lor și trebuie să ducă mai departe această zestre prin graiul dulce românesc, prin muzica și jocul popular, prin obiceiuri și datini străvechi.

Iată un motiv de mândrie pe care noi, cadrele didactice care ne ocupăm cu multă dragoste de copiii preșcolari, îl împărtășim astăzi cu dumneavoastră, cei care ne sunteți alături în calitate de părinți, bunici, autorități locale sau alți parteneri în educație.

Vă mulțumim pentru prezența dumneavoastră și vă asigurăm că această generație, care are privilegiul de a înălța tricolorul acum, la 100 de ani de la Marea Unire, va contribui la dăinuirea națiunii noastre, la dezvoltarea României Mari și Unite.

Închei discursul meu cu un citat din Alexandru Vlahuță: „Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: Sunt român!”

Partea II – România, te iubim, în cânt și joc te slăvim!

spectacol de cântece și jocuri specifice zonelor folclorice ale țării

Partea a doua a spectacolului a fost dedicată folclorului, pentru că acesta este sufletul neamului românesc și totodată rădăcina acestui neam. Preșcolarii județului Călărași călăuziți de educatoarele lor care știu și înțeleg foarte bine rolul lor de călăuzitori și formatori ai micilor mugurași de români, au adus în fața noastră frumusețea dansurilor populare strămoșești, a cântului popular, cât și varietatea costumelor populare tradiționale, tezaur care nu trebuie să se piardă, pentru că el face parte din identitatea noastră națională.

Ca atare, anul acesta la secțiunea ”România, te iubim, în cânt și joc te slăvim!”  au evoluat  formații de dansuri populare din unitățile preșcolare, care au încântat publicul prin frumusețea costumelor și dansului popular românesc și l-a purtat într-o minunată călătorie regiunile istorice ale României, pentru a descoperi împreună ceea ce ne definește pe noi, poporul român: limbă, port popular, cântec și joc.

Concepția și punerea în scenă a acestui moment a fost a fost realizată cu ajutorul inspector pentru educație timpurie ISJ Călărași – prof. Georgica Olteanu și profesorii: Vasilica Duțu Daniela Soare, Daniela Cojocaru, Alina Simion, Marcela Călin, Romelia Ivanciu.

Grădinițele care au participat la acest moment au fost: GPP Rostogol Călărași,  GPN nr. 7 Călărași,  GPP Voinicel Călărași,  GPN nr. 1 Ștefan cel Mare, GPP Țara Copilăriei Călărași, GPP Helikon Călărași, GPP Aricel Călărași, GPP Brotăcel Modelu. Fiecare regiune a fost introdusă în scenă de o pereche de copii, în portul popular aferent zonei pe care o reprezentau și drapelul tricolor.

În ordinea intrării în scenă momentele de folclor autentic au fost:

Muntenia 

Preșcolarii de la GPP Rostogol Călărași au prezentat  Hora și au fost coordonați de Petrescu Carmina și Vlad Mariana

Oltenia

Preșcolarii de la GPN nr. 7 Călăraşi au prezentat Horă și au fost coordonați de Sesovici Angela,

Preșcolarii de la GPP Voinicel Călărași au prezentat Horă și au fost coordonați de Stan Nicoleta și Mușat Niculina

Banat

Preșcolarii de la GPN nr. 1 Ștefan cel Mare au prezentat Hațegana și au fost coordonați de Călina Luiza și Stoica Laura

Ardeal

Preșcolarii de la GPP Țara Copilăriei Călărași au prezentat  Învârtită și au fost coordonați de Anghel Ionela și Dincă Georgeta

Preșcolarii de la GPP Voinicel Călărași au prezentat  Purtata din Făgăraș și au fost coordonați de Păpurică Mariana, Oprea Gabriela și Voicu Aurelia

Maramureș

Preșcolarii de la GPP Helikon Călărași au prezentat  Învârtită și au fost coordonați de Tudose Liliana

Moldova

Preșcolarii de la GPP Aricel Călărași au prezentat Horă și au fost coordonați de Ionescu Manuela și Cojocaru Daniela

Preșcolarii de la GPP Brotăcel Modelu au prezentat  Horă și au fost coordonați de Lungu Mariana și Tătaru Gheorghița. 

De la GPN nr. 7 Călăraşi, Bombardelli Bruna Efrema a interpretat cântecul Cântă cucu-n Bucovina, și a fost coordonată de Sesovici Angela

Dobrogea

Preșcolarii de la GPP Step by Step Călărași au prezentat  cântecul Hai, Dunărea mea! și au fost coordonați Vișan Olimpia, Stancu Laurenția și Dulgheru Georgiana.

La finalul acestui moment, reiterez faptul, așa cum am spus și altă dată cu ocazia altor spectacole al căror promotor a fost prof. Georgica Olteanu – Inspector pentru educație timpurie ISJ Călărași, că este o doamnă căreia nu îi este teamă să promoveze cântecul și dansul popular, având conștiența faptului că tradiţiile populare trebuie perpetuate, puse la loc de cinste și valorificate pentru din generație în generație pentru păstrarea identității noastre culturale strămoșești… și care a înțeles foarte bine îndatorirea dascălilor prin nobila sarcină de a-i arăta copilului că sunt lucruri nescrise ce trebuie respectate, prețuite și onorate, mărturii vii ale frumuseții și sensibilității sufletului de român.

Partea a III-a –100 de ani de simțire și tradiție românească

Sărbătorile de iarnă la români – datini și obiceiuri

Colindele sunt vechi precum neamul românesc și au dobândit de-a lungul vremurilor o destinație precisă ca formă de magie benefică pentru români, iar colindătorii simbolizează îngerii care cântau în Bethleem, deasupra ieslei cea divină, pentru Cel ce avea să  vină. Obiceiurile și tradițiile ascund înțelesuri profunde, despre relațiile dintre oameni și despre relația omului cu natura și divinitatea.

Colindele, prin cei care le cântă, transmit primele învăţături despre Iisus Hristos, transmise de popor prin gura poporului, mai înainte de a se scrie vreo carte despre aceste lucruri. Colinde au cuvintele se adresează minţii și sufletului, iar melodia se adresează inimilor noastre. Cuvintele cântate se ţin mai uşor minte şi parcă vin de la sine, au melodii uşoare şi se învaţă foarte repede, precum doinele. Colindele trebuie păstrate cu sfinţenie, ca un tezaur sfânt, pentru că ele sunt însuşi trecutul nostru românesc. Nu avem alte mărturii de limbă românească mai vechi decât colindele şi folclorul.

Sub coordonarea unor cadre didactice iubitoare de tradiție și susținuți de părinții și bunicii lor, copiii veniți din unitățile preșcolare din județ au reînviat datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou. S-au deschis larg ferestrele sufletului, inimile s-au umplut de dragostea și căldura transmisă prin vocile micilor moștenitori care au urcat pe scenă să ne colinde, iar vocile îngerilor nerăbdători să colinde, au răsunat: Primiți cu colinda?

A deschis programul de colinde Grădinița cu Program Normal nr.2 Cunești, prezentând Colinde autentice ale satului (ceată de colindători adulți). Momentul a fost coordonat de Andrei Ioana.

Colindătorii de la Grădinița cu Program Prelungit „Brotăcel” Modelu a venit cu ”Moș Ajunul” și au fost însoțiti de educatoarele Lungu Mariana și Tătaru Gheorghița.

Colindătorii de la Grădinița cu Program Normal nr.1 Jegălia a prezentat ”Colind de fereastră din Jegălia”, sub îndrumarea educator Olteanu Mădălina

Colindătorii de la Grădinița cu Program Prelungit „Țara Copilăriei” Călărași a urcat pe scenă să ne colinde cu o ”Suită de colinde” din zona Unirea (Șocariciu), sub îndrumarea educatorilor Robuleț Georgica și Ivanciu Diana

Colindătorii de la Grădinița cu Program Normal nr.1 Ștefan cel Mare ne-au adus un colind de Crăciun cules din comuna Ștefan cel Mare, ”Mă dusei într-o grădină” Copiii au fost coordonați de Pogoneț Daniela Cristina.

Prin vocile colindătorilor Grădiniței cu Program Normal Radu Vodă,  pe scenă a răsunat colindul de Crăciun ”Seară bună la fereastră” – coordonator Bencu   Elena

Colindătorii de la Grădinița cu Program Prelungit „Aricel” Călărași  ne-au urat prin colindul de Crăciun ”Am pornit cu colindatul” – coordonator Simion Alina

Colindătorii de la Grădinița cu Program Normal nr.1 Ulmeni ne-au colindat cu ”Florile dalbe” – coordonator Șerban Paula și Mușat Rodica

Colindătorii de la Grădinița cu Program Prelungit „Voinicel” Călărași ne-au adus bucurie sufletului cu un colindul de Crăciun din Maramureș, ”Hoila, hoila”, alături de cadrele lor didactice: Florea Daniela și Cojocaru Angela.

Colindătorii de la Grădinița cu Program Prelungit „Brotăcel” Modelu ne-au adus puțină magie prin craii de la răsărit și ne-au colindat cu ”Steaua”. Au fost coordonați de Lungu Mariana, Tătaru Gheorghița Călin Marcela.

Și iată că, împodobită cu beteală, panglici  şi clopoței, însoțită  de diverse personaje mascate, “Capra” a sosit pe scena festivalului. “Capra” saltă, se smuceşte, se‐nconvoaie, țopăie, se trânteşte la pământ, se ridică, se roteşte și din fălcile‐i de lemn, ritmic, clămpăneşte. De la Crăciun, până  la Bobotează, “Capra”  ţopăie, dansează  și românilor, bunăstare urează. 

Colindătorii de la Grădinița cu Program Normal Cucuieți și Grădinița cu Program Normal Podul Pitarului au colindat și jucat Capra și Căiuții, împreună cu educatoarele Mocanu Daniela și Mihăilă Nicoleta

Au venit să danseze ”Capra” și colindătorii de la Grădinița cu Program Normal nr.1 Grădiștea, care au fost însoțiți de coordonatoarele: Caracaș Veta, Păun Ioana și Botea Maria

Colindătorii de la Grădinița cu Program Prelungit „Brotăcel” Modelu, au jucat ”Capra” însoțiți de educatoarele Lungu Mariana, Tătaru Gheorghița și Călin Marcela

Micii colindători de la Grădinița cu Program Normal Chiselet au venit de la sat să colinde la oraș cu ”Brezaia” împreună cu coordonatorul lor, Staicu Vasilica

Sosirea arnauților de la Grădinița cu Program Prelungit „Voinicel” Călărași s-a anunțat prin sunetul făcut de zurgălăi, tobe și trompete. Colindătorii ne-au prezentat ”Dansul arnăuților”, coordonați de  Stan Nicoleta și Voicu Aurelia

Colindătorii de la Grădinița cu Program Normal Nana  au poposit pe scenă cu ”Jianul”, un mic spectacol folcloric, un obicei de iarnă, un colind de Anul Nou. Copiii au fost coordonați de Doneanu Mariana și Drăgan Valentina

Plugușorul se recită din casă‐n casă, în Ajunul Anului Nou, ceata de băieţi purtînd  buhai, bice, clopoţei, iau la rând casele satului, spunând urări de belşug gazdelor, iar repertoriul colindătorilor este însoțit de strigături, de mugetul buhaiului, de pocniturile bicelor, de clinchetele clopoțeilor  și de urările de prosperitate şi de belşug, la gospodăria fiecărui român.

Grădinița cu Program Prelungit „Brotăcel” Modelu, a pornit ”Plugușorul copiilor”,  coordonați de Lungu Mariana, Tătaru Gheorghița, Fenghea Ionica și Stoean Cristina    

Grădinița cu Program Prelungit „Step by Step” Călărași ne-a transmis urări de bine și belșug celor prezenți prin ”Plugușor”, ca mai apoi să ne aducă ”Sorcova”, colinda pe care copiii o cântă din Ajun, până în dimineața zilei de Sfântul Vasile, având în mână o baghetă magică, Sorcova, și urând tinereţe şi vigoare, pentru fiecare gazdă. Micii Românași au fost coordonați de Ionescu Mariana, Gîdei Anișoara și Luca Georgeta.       

Colindătorii de la Grădinița cu Program Prelungit nr.1 Oltenița au urat cu bucurie Plugușorul, Sorcova, și Moș Vasile – o urătură cu umor, pe care în seara de Sfântul Vasile copiii si tinerii o cântă mergând din casă în casă, cu urări de bine pentru anul care vine, pentru gazde care îi recompensează cu bani, covrigi, dulciuri sau nuci. Micii moștenitori au fost coordonați de Fotache Rodica.

Și uite așa, am ajuns la final. Se spune că înnoirea anului semnifică ideea perfecțiunii începuturilor, iar Grupul Moștenitoarele și în special prin vocea Georgianei Robuleț, prin interpretarea colindului de Anul Nou – ”Ziua să-ți dea luminile!”, ne-au urat ca viața și sufletul nostru să fie plin de lumină, bucurie, liniște și mai ales să fie întotdeauna plin cu speranțe reînnoite.

Acestea fiind povestite, mai spun doar atât:

Cea de-a IV-a ediție a Festivalului Moștenitorii a fost cu adevărat o ediție aniversară, un regal de talent și frumusețe, plină de fericire și iubire. Mă bucur că există oameni care știu și înțeleg că este foarte important să le explicăm copiilor noștri cât de importantă este țara, istoria, neamul românesc, rădăcinile și identitatea reprezentate de folclorul nostru, dansurile noastre, tradițiile și obiceiurile care s-au născut odată cu românii, încă de la geto-daci.

Poate cu ajutorul Festivalului Moștenitorii și pentru că în această perioada celebrăm și nașterea Speranței și Mântuitorului omenirii, ar trebui să recăpătăm și să avem credinţă în toate însuşirile bune ale neamului nostru, pe care le putem arăta cu cinste oricui, și asupra cărora ar trebui să avem răgazul să ne aplecăm, ca să ni se arate în deplinătatea lor, pentru gloria noastră a românilor şi pentru binele lumii întregi…

Felicităm toți copiii, moștenitori ai tezaurului noastru folcloric, care au participat la minunatul festival Moștenitorii și toate cadrele didactice care le-au insuflat acestora dragostea pentru tradiții și dorința de a o perpetua.

Felicităm, de asemenea, părinții copiilor, pentru susținerea pe care au acordat-o acestora și pentru implicarea în asigurarea costumelor populare și a accesoriilor specifice.

Felicitări cadrelor didactice, coordonate inspector pentru educație timpurie Georgica Olteanu, care s-au străduit să dea viață acestui festival prin viziune artistică și organizare atentă.

Felicitări reprezentanților celor două instituții partenere care au făcut posibilă derularea festivalului Moștenitorii aflat la ce-a de-a IV-a ediție: Inspectoratul Școlar Județean Călărași și Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași.

Felicitări sponsorului SC Algap SRL prin amabilitatea domnului Anghel Olteanu, pentru că susține an de an acest fetival.

În încheiere, voi enumera toate cadrele didactice, oamenii din umbra acestui festival, care s-au ocupat de organizarea sălii, a scenei, culisele scenei, etc. Anticipat, vă rog să mă scuzați dacă am omis pe cineva! Munca depusă de fiecare în parte, trebuie apreciată!

  • Coordonare: Olteanu Georgica
  • Scenografie: Duțu Vasilica
  • Regie: Duțu Vasilica, Soare Daniela
  • Sunet: Duțu Vasilica, Soare Daniela, Ivanciu Romelia
  • Prezentare: Soare Daniela, Robuleț Georgica
  • Organizare sală și scenă: Călin Marcela
  • Decoruri scenă: Cojocaru Daniela, Simion Alina, Călin Marcela
  • Organizare expoziție: Popescu Elena Voicu Aurelia
  • Intrare în sala „Barbu Știrbei”: Simion Elena, Vlad Manuela
  • În fața scenei: Dinu Viorica, Puiduc Florentina, Filip Nela, Tilică Sofica
  • Culise: Barbu Nicoleta, Adamescu Steluța, Romilă Rodica, Flangea Niculina, Andrei Ioana(daruri), Grigore Liliana (daruri), Năstăsescu Virgilia, Ștefan Laura, Calaj Iuliana, Drăghici Maria

Mai e puțin și vom trece printr-o nouă poartă, a Noului An şi unde puteți lua cu voi numai lucrurile bune, lăsând în urma voastră grijile şi supărările din anul trecut…

Fie ca Noul An să vă găsească cu gânduri bune, cu sufletul plin de lumină, bucurie, liniște și mai ales plin cu speranțe reînnoirii , alături de oameni dragi şi să vă rezerve doar bucurii și realizarea celor mai frumoase visuri!

Felicitări și sărbători fericite, copiilor, părinților, cadrelor didactice și tuturor oamenilor de bine care au contribuit la reușita aceasta comună, ce se numește Festivalul Moștenitorii!

Liliana Manea 

Ionescu Mariana

[wzslider autoplay=”true”]

Important: părinții și cadrele didactice pot descarca fotografiile de pe pagina facebook Argument.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.